9 martie 2012

OLIMPIADA DE GEOGRAFIE ETAPA JUDEŢEANĂ – CLASA a XII-a, Târgovişte, 3 martie 2012


INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

OLIMPIADA  DE GEOGRAFIE
ETAPA JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012
PROBA TEORETICĂ
CLASA a XII-a

  • Toate subiectele sunt obligatorii.
  • Se acordă 10 puncte din oficiu.
  • Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
SUBIECTUL I (20 puncte)
Explicaţi :
1. faptul că ţărmul vestic al Norvegiei prezintă fiorduri, iar ţărmul nordic al Poloniei lagune şi             
    limane; precizaţi o caracteristică geomorfologică pentru fiecare tip de ţărm;
2. frecvenţa fenomenelor de secetă în Câmpia Precaspică, enumerând doi factori determinanţi;
3. prezenţa lacurilor glaciare în Munţii Alpi, evidenţiind două cauze în acest sens şi patru exemple;
4. două aspecte privind originalitatea Mării Negre în raport cu alte mări;
5. zonalitatea latitudinală a vegetaţiei din Câmpia Est Europeană;
6. frecvenţa redusă a proceselor de eroziune în Podişul Mehedinţi;
7. faptul că la aceeaşi latitudine în Podişul Dobrogei de Sud precipitaţiile sunt de 400 mm/  an,
 iar în Câmpia Burnazului de 500-600 mm/an.                                                                   
SUBIECTUL II (25 puncte)                                                                                               
      Se dă afirmaţia: ”Relieful de câmpie ocupă peste 50% din Europa, având altitudini sub 250m. Sunt câmpii litorale, câmpii dezvoltate prin umplerea unor bazine tectonice şi câmpii formate prin sedimentarea unor platforme vechi coborâte. Una dintre aceste câmpii a fost puternic modelată de calota cuaternară devenind o câmpie fluvio-glaciară străbătută de şiruri de coline morenaice care adăpostesc lacuri, numite Colinele Pomeraniei şi Colinele Mazuriei.”
Precizaţi:
1.      denumirea unităţii de relief descrisă în textul de mai sus;
2.      trei caracteristici ale reliefului  acestei câmpii;
3.      două tipuri climatice specifice unităţii respective;
4.      cinci artere hidrografice care străbat această unitate de relief;
5.      un tip de vegetaţie şi un tip  de sol caracteristice acestei câmpii;
6.      trei state care se suprapun acestei unităţi de relief;
7.      trei concentrări urbane din această unitate de relief;
8.      câte patru oraşe importante din fiecare conurbaţie menţionată anterior.                                                                                                                                                                                               

SUBIECTUL III (23 puncte)
 1. Pe harta de mai jos este redată densitatea populaţiei Europei.
        a) Selectaţi  o  regiune geografică cu valori ridicate şi o regiune cu valori scăzute ale densităţii populaţiei.
         b) Precizaţi două cauze  ale diferenţelor  densităţii populaţiei.


       

2. Harta de mai jos reprezintă distribuţia spaţială a ratei natalităţii din România, pe judeţe.     
            a) Identificaţi trei judeţe cu valorile  maxime şi trei judeţe cu valori minime.

            b) Menţionaţi trei factori care au determinat aceste valori extreme ale natalităţii.

      3. Prezentaţi două deosebiri dintre peisajele agricole specifice Europei de Est şi ale Europei de Vest.   
4. Se dau oraşele: Bruxelles, Cadiz, Cambridge, Duisburg, Eindhoven, Frankfurt,  Geneva, Kiruna, Leipzig, Murmansk, Soci,  Uppsala. Pentru acestea precizaţi:
          a) funcţia dominantă a fiecărui oraş menţionat mai sus;
          b) specificul funcţiei îndeplinite.                                                                                                             
SUBIECTUL IV (22 puncte)
Analizaţi datele din tabelul de mai jos.
Tabel.  Fondul funciar după modul de folosinţă al terenurilor şi pe regiuni de dezvoltare
Regiunea de Dezvoltare
Suprafaţa totală (%)
Suprafaţa agricolă (%)
din care
Păduri  (%)
Ape, bălţi (%)
Alte suprafeţe (%)
Arabil (%)
Păşuni (%)
Fâneţe (%)
Vii (%)
Livezi (%)
TOTAL
100
61,71
64,04
22,75
10,18
1,52
1,50
28,44
3,52
6,33
NORD-EST
100
57,82
64,85
23,23
9,24
1,61
1,05
33,46
1,94
6,77
SUD-EST
100
65,25
78,36
14,20
2,68
3,79
3,79
16,01
12,79
5,94
SUD
100
71,07
80,63
11.83
4,25
1,35
1,92
19,64
2,96
6,33
SUD-VEST
100
61,89
69,48
20,85
4,83
2,23
2,61
29,38
2,49
6,23
VEST
100
59,07
57,58
29,30
11,20
0,46
1,46
34,25
1,42
5,26
NORD-VEST
100
61,19
48,61
31,28
17,96
0,41
1,72
30,25
1,49
7,26
CENTRU
100
55,50
40,45
33,98
24,30
0,43
0,85
37,58
0,95
5,95
BUC.-ILFOV
100
63,69
94,54
2,02
0,04
1,56
1,85
14,44
3,50
18,36
Sursa: Anuarul statistic al României, 2007
Explicaţi:
1. a- distribuţia inegală a suprafeţelor agricole pe regiuni de dezvoltare;
    b- ponderea cea mai mare şi cea mai mică a suprafeţelor arabile, păşunilor şi fâneţelor, viţei de vie şi livezilor pe regiuni de dezvoltare;
    c-  ponderea ridicată a apelor şi a bălţilor în Regiunea de Dezvoltare  Sud-Est;
    d- ponderea mai mare a altor suprafeţe pe teritoriul Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov.
2. Elaboraţi diagrama prin sectoare circulare care să reprezinte modul de folosinţă a terenurilor din România. Interpretaţi modelul grafic corect elaborat.                                                                              
                                                          
                                                            
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

OLIMPIADA  DE GEOGRAFIE
ETAPA JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012
PROBA TEORETICĂ
CLASA a XII-a

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
SUBIECTUL I (20 puncte)
Se acordă 20 puncte, astfel:
1-1p pentru explicaţia corectă a  formării  fiordurilor:  prezenţa glaciaţiei  cuaternare în Peninsula Scandinavă;
      -1p pentru explicaţia corectă a formării lagunelor şi a limanelor:  maree cu amplitudine redusă;
      -2p (câte 1p pentru fiecare tip de ţărm) - descrierea corectă a  acestor tipuri de ţărmuri astfel:  ţărmul cu fiorduri prezintă numeroase golfuri care pătrund adânc, ramificat, în interiorul uscatului; ţărmul cu lagune şi limane este caracteristic câmpiilor litorale joase, cu numeroase cordoane de nisip care închid complet sau aproape complet golfurile maritime şi gurile de vărsare ale râurilor.                                                      
Se acceptă orice altă descriere corect explicată.
                                                                                                                                                                      
2.   -1p pentru precizarea cantităţii de precipitaţii:  sub 400 mm/an;
      -1p pentru precizarea tipului de influenţă  climatică : continentală ( de ariditate).

3-2p (câte 1p pentru fiecare cauză)  - cauzele apariţiei lacurilor glaciare: extinderea gheţarilor alpini favorizaţi atât de răcirea climei în  perioadele glaciare, cât şi de altitudinea ridicată a reliefului;
       -2p (câte 0,5p pentru fiecare lac ) pentru patru  lacuri  corect menţionate : Maggiore, Lugano, Como, Garda, Geneva (Leman), Neuchatel, Zurich, Zug, Lacul Celor Patru Cantoane, Thun, Boden sau alt lac corect menţionat.

4.   -1p pentru explicaţia corectă a variaţiei  salinităţii pe verticală: 17-18 g/l la suprafaţă şi 22 g/l în adâncime;
      -1p pentru acumularea de compuşi ai sulfului (H2S); se acceptă orice alt argument corect explicat.

5.     -1p pentru stepă şi silvostepă - în sud;
        -1p pentru pădure de foioase – în centru,
        -1p taiga – în jumătatea nordică;
        -1p tundră şi silvotundră - în nord extrem.

6.    -1p pentru geneză –este un podiş tectonic, deoarece s-a format prin prăbuşirea unei părţi din Carpaţi, ca urmare a ultimelor eforturi de înălţare a acestora la sfârşitul neozoicului;                                                                                                                                   
        -1p pentru alcătuirea petrografică – şisturi cristaline acoperite parţial cu un depozit de calcare.

 7.  -1p influenţa continentală în Câmpia Burnazului
      -1p influenţă pontică în Podişul Dobrogei de Sud

SUBIECTUL II (25 puncte)                                                                       
Se acordă 25 de puncte, astfel:
1.   -1p pentru identificarea corectă a Câmpiei Germano-Polonă (Nord-Europeană);

2.   -3p (câte 1p pentru fiecare) - pentru fiecare caracteristică a reliefului corect menţionată;

3.  -1p pentru climatul temperat continental  în est (sud-est) şi 1p pentru climatul temperat oceanic  în  vest (nord-vest);

4.   -5p (câte 1p pentru fiecare) - cinci denumiri corect exprimate ale arterelor hidrografice - Rin, Ems, Weser, Elba, Oder (Odra), Vistula, Neman, Daugava sau alt râu corect menţionat;

5-1p pentru menţionarea unui tip de vegetaţie - ex.: vegetaţie de lande, păduri de foioase, păduri de pin sau alt tip de vegetaţie corect exprimat;
     -1p pentru menţionarea unui tip de sol  ex.: argiluvisoluri, cambisoluri, soluri nisipoase sau alt tip de sol corect scris;

6.  -3p (câte 1p pentru fiecare stat) - trei state precizate – Olanda, Germania, Polonia, Danemarca, Lituania, Letonia, Estonia;

7-3p (câte 1p pentru fiecare conurbaţie) - trei concentrări  urbane: Randstad-Holland, Rhin-Ruhr,  Silezia-Katowice;

8.   -2p (câte 0,5p pentru fiecare oraş) - Randstad-Holland : Amsterdam, Haga, Rotterdam, Utrecht, Haarlem, Leiden sau alt oras  corect  prezentat;
        -2p  (câte 0,5p pentru fiecare oraş) -  Rhin-Ruhr : Koln, Dortmund, Essen, Dusseldorf, Bonn, Duisburg, Solingen, Bochum, Leverkusen, Hagen sau alt oraş corect prezentat:                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               
        -2p (câte 0,5p pentru fiecare oraş) -  Silezia-Katowice : Katowice, Dabrowa, Sosnowiec, Bytom, Gliwice, Ruda Slaska sau alt oraş corect  prezentat.                                                                                                             
                                                                                    
SUBIECTUL III (23 puncte)
Se acordă 23 de puncte, astfel:
1. a.- 2p: din care
       -1p pentru menţionarea unei regiuni cu valori ridicate: 0,5p  pentru precizarea numelui regiunii (Belgia, Olanda, Valea Rinului, zona Moscovei,  Anglia, nordul Italiei, nord-vestul Franţei, etc.) şi 0,5p pentru valoarea densităţii maxime (peste 200 loc/kmp);
       -1p pentru menţionarea unei regiuni cu valori scăzute: 0,5p pentru precizarea numelui regiunii (Islanda, Peninsula Scandinavă, nordul Rusiei, Podişul Castiliei, etc.) şi 0,5p pentru valoarea densităţii populaţiei regiunii respective (sub 50 loc/kmp) ;

    b. -4p pentru explicarea corectă şi completă a două cauze ale diferenţelor  densităţii populaţiei  (ex. relief favorabil de câmpie; clima rece nefavorabilă locuirii; prezenţa resurselor de subsol, apropierea de o sursă de apă - râuri, litoral, solul fertil pentru activităţi agricole, etc.). Se acceptă orice alt răspuns corect.

2. a. -1,5p. din care
       -0,75p pentru  identificarea  a trei judeţe cu valori maxime - Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui
       - 0,75p pentru identificarea a trei judeţe cu valori minime - Dolj, Olt, Teleorman, Cluj;

   b. -1,5p  din care, câte 0,5p pentru fiecare factor corect explicat:
- starea economică şi socială, marcată printr-un declin continuu, şomaj, migraţii şi insuficienţe materiale, impun amânarea sau renunţarea la a avea copii ;
- urbanizarea grăbeşte trecerea la o planificare familială conştientă, atitudinea cuplurilor conjugale fiind îndreptată tot mai mult spre reducerea dimensiunii familiei ;
- emanciparea femeii şi gradul de ocupare a acesteia în diferite activităţi susţin comportamentul demografic raţional;
- politica demografică, exprimată prin atitudinea activă sau pasivă a statului pentru asigurarea condiţiilor necesare menţinerii unui ritm normal de creştere a numărului populaţiei;
- profesia sau gradul de instruire al soţilor pot modifica determinarea conştientă din partea cuplului a numărului de copii şi a eşalonării lor în timp;
- starea religioasă, exprimată prin restricţii, în cazul unor populaţii de o anumită confesiune, constând în tradiţia de a naşte mulţi copii etc.

3-2p din care:
     -1p pentru fiecare deosebire formulată corect şi complet
ex. 0,5p pentru câmp deschis în est şi 0,5p pentru câmp închis în vest;
      0,5p pentru suprafeţe agricole mai extinse în est şi 0,5p pentru  suprafeţe mai reduse în vest. Se acceptă orice afirmaţie corectă.

4. 12p, din care:
     -0,5p pentru  precizarea funcţiei fiecărui oraş;
     -0,5p pentru precizarea corectă a specificului funcţiei respective (argumentul ).

ORAŞUL
FUNCŢIA
SPECIFICĂ
ARGUMENTUL
ORAŞUL
FUNCŢIA
SPECIFICĂ
ARGUMENTUL
Bruxelles
Administrativ politic
Populaţia ocupată dominant în domeniul administrativ şi politic
Geneva
complexă
Majoritatea populaţiei lucrează în domeniul serviciilor, administrativ,
comerţ
Cadiz
transport
Populaţia ocupată dominant în domeniul transporturilor
Kiruna
industrial
Populaţia ocupată dominant în domeniul industrial
Cambridge
universitar
Populaţia ocupată dominant în domeniul universitar
Leipzig
comercial
Populaţia ocupată dominant în domeniul schimburilor comerciale, meşteşugurilor.
Duisburg
transport
Populaţia ocupată dominant în domeniul transporturilor
Murmansk
transporturi
Populaţia ocupată dominant în domeniul transporturilor
Eindhoven
industrial
Populaţia ocupată dominant în domeniul industrial
Soci
turistic
Populaţia ocupată dominant în domeniul turismului
Frankfurt
transport
Populaţia ocupată dominant în domeniul transporturilor
Uppsala
universitar
Populaţia ocupată dominant în domeniul universitar

 SUBIECTUL IV (22 puncte)      
Se acordă 22 de puncte pentru răspunsul corect şi complet:
1.a.  Distribuţia inegală a suprafeţelor agricole pe regiuni de dezvoltare se explică prin:
-1 p  ponderea treptelor de relief, accesibil sau inaccesibil – privind practicarea culturilor agricole;
-1 p ponderea suprafeţelor cu soluri fertile, ponderea suprafeţelor acoperite cu păduri, ape, bălţi şi alte folosinţe. 
1.b.    -2 p ponderea cea mai mare a terenurilor arabile în ansamblul suprafeţei agricole o prezintă  Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov (94,54 %), întrucât relieful de câmpie şi solurile fertile sunt dominante;
-2 p regiunea de Dezvoltare Centru se reprezintă prin cea mai redusă pondere a terenurilor arabile (40,45 %), explicaţia fiind relieful muntos şi de podiş, inaccesibil culturilor agricole şi suprafeţele reduse cu soluri fertile;
-4 p păşunile (33,98 %) şi fâneţele (24,30 %)  deţin cele mai mari ponderi în suprafaţa agricolă în limitele Regiunii de Dezvoltare Centru, în timp ce pe teritoriul Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov acestea reprezintă numai 2,02 % şi respectiv 0,04 %;
-4 p suprafeţele cu vii şi livezi deţin cele mai mari ponderi în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (3,79 %), explicaţia rezidă în diversitatea favorabilităţii condiţiilor de relief, climă şi sol, ponderi reduse în Regiunea Centru 0,43% respectiv 0,85% datorită condiţiilor naturale nefavorabile
1.c.    -2 p ponderea ridicată a apelor şi bălţilor în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (12,79 % din totalul suprafeţei) este pusă pe seama prezenţei Deltei Dunării, a Complexului lagunar Razim şi a Luncii Dunării în spaţiul regiunii.
1.d.    -2 p ponderea mai mare a altor suprafeţe vizează Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov (18,36 %), acestea referindu-se la construcţiile urbane şi rurale, căile de comunicaţie, terenurile cu destinaţie specială etc., din municipiul Bucureşti şi aşezările judeţului Ilfov.
 2.     -4 p pentru diagrama prin sectoare circulare privind modul de folosinţă a terenurilor din România, având în vedere următoarele aspecte: concordanţa modelului grafic cu datele statistice; stabilirea corectă a sectoarelor de cerc; prezentarea corectă a legendei;  formularea corectă a titlului şi estetica desenului; interpretarea corespunzătoare a desenului.
Se acordă 10 puncte din oficiu











INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

OLIMPIADA  DE GEOGRAFIE
ETAPA JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012
PROBA PRACTICĂ SCRISĂ
CLASA a XII-a

·        Toate subiectele sunt obligatorii
·        Se acordă 10 puncte din oficiu

       Timpul efectiv de lucru este de 60 minute


SUBIECTUL I (20 puncte)
I.Fotografia următoare surprinde un proces geomorfologic din Judeţul Dâmboviţa .


Pentru această imagine precizaţi:
1.      denumirea procesului geomorfologic surprins şi categoria în care este încadrat;
2.      trei cauze naturale potenţiale pentru producerea acestui proces;
3.      trei cauze antropice declanşatoare ale acestui proces;
4.      trei efecte negative ale acestui proces geomorfologic pentru mediu şi societate;
5.      trei măsuri de prevenire sau limitare a procesului geomorfologic respectiv;
6.      unitatea de relief din judeţul nostru în care s-a produs acest fenomen;
7.      cinci localităţi din judeţ pe raza cărora există astfel de procese geomorfologice.
                                                                                                                     

SUBIECTUL II ( 10 puncte)                                                                                                                    

Analizaţi harta de mai jos. Rezolvaţi următoarele cerinţe:
1.    Explicaţi  simbolurile grafice notate cu literele a,b,c,d,e şi f în legenda hărţii.
2.    Denumiţi râurile marcate pe hartă cu cifrele 1 şi 2.
3.    Menţionaţi numele localităţilor marcate pe hartă cu cifrele 3 şi 4.
4.    Precizaţi un proces geomorfologic actual şi două  hazarduri  naturale  caracteristice Câmpiei Titu.

 

SUBIECTUL III (25 puncte)
Analizaţi harta de mai jos, în care este reprezentat judeţul Dâmboviţa.Precizaţi :
  1. cinci  denumiri corespunzătoare hidrografiei judeţului,
  2. cinci   diviziuni ale reliefului , precum şi importanţa economică a fiecăreia.

SUBIECTUL IV (35 puncte)
a) Ştiind că densitatea medie a populaţiei în judeţul Dâmboviţa depăşeşte 100 loc/km², explicaţi variaţia acesteia pe unităţi de relief, precizând minim  trei  factori  geografici.                                                                                                          
b) Desenaţi pe foaia de examen un profil geografic pe  direcţie Nord-Sud care să treacă prin localităţile Moroieni-Târgovişte-Titu. Menţionaţi câte două activităţi economice pentru fiecare localitate sus menţionată.



INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

OLIMPIADA  DE GEOGRAFIE
ETAPA JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012
PROBA PRACTICĂ SCRISĂ
CLASA a XII-a

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE


SUBIECTUL I (20 puncte)

      1. alunecare de teren – 1p, hazard geomorfologic – 1p;
      2. 3p.(1p.x3) pentru oricare trei cauze naturale potenţiale;
      3. 3p.(1p.x3) pentru oricare trei cauze antropice declanşatoare;
      4. 3p.(1p.x3) pentru oricare trei efecte negative asupra reliefului, vegetaţiei sau
          societăţii umane;
      5. 3p.(1p.x3) pentru oricare trei măsuri de prevenire a alunecărilor de teren;
      6. 1p. Subcarpaţii;
      7. 5p.(1p.x5) pentru oricare cinci localităţi din regiunea Subcarpaţilor în care se
          produc alunecări de teren.
          

 SUBIECTUL II (10 puncte)

1. Se acordă  3  p după cum urmează: 0,50 p pentru a. - curs permanent; 0,50 p pentru b. - curs temporar; 0,50 p pentru c. - localităţi; 0,50 p pentru d. - dig; 0,50 p pentru e. - lac de acumulare; 0,50 p pentru f. - limita regiunii. 
2. Se acordă    1 p pentru 1. - râul Argeş şi    1  p pentru 2. - Dâmboviţa.
3. Se acordă    1  p pentru 3. - oraşul Titu  şi  1 p pentru 4. - Potlogi.
4. Se acordă 3 puncte astfel: 1 p pentru unul dintre răspunsurile următoare: subsidenţă, acumulare;  2 p pentru  două exemple de hazarduri geografice: hazard seismic, viscol, furtuni şi inundaţii.
  
SUBIECTUL III (25 puncte)
                                                                                 
a. Se acordă câte 2 p pentru fiecare termen corect denumit şi localizat (5x 2p)
b. Se acordă  câte 2 pentru precizarea unităţilor  de relief (5 X 2p) şi  1p  pentru importanţa economică (5 x 1p)
   
SUBIECTUL IV (35 puncte)

a.Se acordă  câte  5 p pentru fiecare factor geografic corect  precizat (15 p )
b.Se acordă 8 p pentru desen şi câte 2 p pentru fiecare activitate economică corect precizată. (20 p)                                                                                                                         
                                                                           
Se  acordă 10 puncte din oficiu.

Reacţii:

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu