TURISMUL RELIGIOS ÎN JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

Cadrul social-economico-istoric – premisă în dezvoltarea turismului:

-dovezile de urme materiale descoperite pe teritoriul judeţului Dâmbovita încă din antichitate atestă vechimea locuirii pe aceste meleaguri;

-istoria formării poporului român a influenţat în mod clar apariţia şi dezvoltarea aşezărilor şi odată cu acestea a lăcaşurilor de cult.

-mănăstirile au apărut şi s-au inmulţit ca urmare a progresului economic;

-mănăstirile au influenţat dezvoltarea aşezarilor, dovadă fiind prezenţa toponimelor ca Aninoasa, Viforâta, Nucet, Vulcana, Cobia, ce provin de la fostele mănăstiri în stăpânirea cărora au fost;

-aceste mănăstiri au avut o influenţă negativă în viaţa locuitorilor în anumite perioade istorice prin faptul că le confiscau pământurile oamenilor ca urmare a neachitării împrumuturilor pe care aceştia le luau de la mănăstiri. 

-la rândul ei şi biserica a plătit scump aceste nelegiuri pe care le făcea, prin faptul că în timpul lui Cuza li s-au confiscat toate averile, biserica trecând astfel printr-o periadă dificilă.

-o altă perioadă grea în viaţa bisericească din judeţul Dâmboviţa ca de altfel şi în toată ţara a fost în timpul regimului comunist când preoţi şi călugări erau arestaţi şi supusi unor condiţii grele de muncă;

• Tipologia turismului dâmboviţean:

-Ca dovadă a unui potenţial natural şi antropic deosebit de care dispune judeţul Dâmboviţa, a făcut ca acesta să capete o importanţă turistică deosebită, dezvoltându-se diverse forme de turism (montan, balnear, de week-end, de tranzit, religios şi cultural-istoric) conturându-se importante zone turistice.

• Turismul montan este foarte dezvoltat datorită prezenţei în cuprinsul judeţului Dâmboviţa a unei mici porţiuni a Carpaţilor Meridionali respectiv masivele montane Bucegi (versanţii sudici) şi Leaota (versanţii sud-estici).

Bucegilor.;

• Ca obiective deosebite în zona montană menţionăm: 

       -Babele şi Sfinxul

       - Cheile Zănoagei, Tătarului, Orzei pe Ialomiţa, ca şi peşterile Ialomiţei,Tătarului,Răteiului care sunt adevărate „palate” subterane

       -bioclimat tonic-stimulent de munte cu o influenţă benefică asupra organismului.

      -ariile protejate :Parcului Naţional Munţii Bucegi , Rezervaţia botanică Turbăria Lăptici, situată la 1470 m altitudine la poalele muntelui Lăptici;

 Rezervaţia floristică şi paleontologică Canionul Horoabei din localitatea Moroieni

• Rezervaţia floristică Cheile Zănoagei Mari cu elemente floristice specificezonelor sud-dunărene sau balcanice

• Rezervaţia speologică Cheile Urşilor din localitatea Moroieni ce cuprinde Peştera Urşiolr din versantul stâng al văii Tătarului situată la 1548 m altitudine

• Rezervaţia complexă Cheile Tătarului

• Rezervaţia speologică Peţtera Răteiului situată la 1080 m altit., săpată în muntele Lespezi de pârâul Rătei afluent al Ialomiţei

• Rezervaţia paleontologică Plaiul Domnesc din localitatea Moroieni situată la poalele muntelui Lăptici.

 Turismul balneo-climateric s-a dezvoltat datorită prezenţei în aceată regiune a unor izvoare minerale clorurate-sodice (Pucioasa, Bezdead), sulfuroase şi sulfatate (Pucioasa, Vârfuri, Bezdead),bicarbonatate (Pucioasa), sărate-iodurate-bromurate (Vulcana-Băi), izvoare cu debite explatabile, dar şi câteva nevalorificate cum sunt la Vârfuri, Sultanu, Urseiu. Staţiunea Pucioasa este una dintre cele mai vechi din ţară.

  La Vulcana-Băi apar izvoare sărate-iodurate-bromurate

Apele minerale întâlnim şi în zona Gura Ocniţei, unde se află Sanatoriul balnear (inaugurat în 1959).

 Turismul de week-end îl practică cei care iubesc drumeţia.

• Turismul de tranzit este practicat de turiştii care se găsesc în tranzit prin judeţul Dâmboviţa .

• Turismul ecologic-rural . Vulcana-Băi dispune de posibilităţi importante de dezvoltare atât prin potenţialul natural (prin poziţia geografică şi prin bogăţia izvoarelor minerale) cât şi prin potenţialul antropic evidenţiat prin vechimea aşezării, specificul etnocultural şi etnografic. O atracţie deosebită o constituie Complexul Interreligios de la Vulcana-Băi care are în componenţă trei lăcaşuri de cult, respectiv Biserica Ortodoxă ce poartă hramul Sfântului Ioan Botezătorul, sinagoga şi moscheea.

•Turismul rural este mai dezvoltat pe valea ialomiţei, reprezentat prin staţiunea climaterică Pietroşiţa, satele Vârfuri, Moroieni .

•Interesante sunt satele specializate în diverse meşteşuguri, cum ar fi satele de olari (Drăgăeşti, Pământeni), satele specializate în prelucrarea lemnului (Runcu, Brebu, Cândeşti, Ludeşti).

• Turismul religios (monahal) şi cultural istoric:

•  Complexul Muzeal Curtea Domnească ( Turnul Chindiei şi rămăşiţele palatului domnesc),mitropolia, ridicată pe locul în care a existat vechea mitropolie construită de Neagoe Basarab la 1515.

• Mănăstirea Dealu, reconstruită din temeliide Radu cel Mare în perioada 1499-1501

• Biserica Albă din Târgovişte,monument istoric şi de arhitectură religioasă,ctitorită în 1781, prezintă interes deoarece aici se păstrează sigiliul oraşului începând cu secolul al XVII-lea. Monumentul adăposteşte colecţie de icoane din lemn;

• Biserica Sfântul Nicolae Simuleasa ce datează din sec.XVII., ctitorită de „jupan Mirco vel căpitan za sârbi cu soţia sa Ioana şi familia sa” ;

• Biserica Stolnicului, construită de Udrea Brătescu şi reconstruită de marele stolnic Constantin Cantacuzino;

• Biserica Sântul Nicolae Androneşti, ctitorită de Manea Persanu, mare vornic al cancelariei domneşti în timpul lui Radu de la Afumaţi;

• Biserica Sfinţii Voievozi edificată în epoca lui Petru Cercel, important monument istoric de arhitectură laică, aflat în apropierea casei părinteşti a lui Ion Heliade Rădulescu, rudele acestuia implicându-se în îngrijirea ei;

• Biserica Sfântul Gheorghe construită de Neagoe Basarab în 1517;

• Biserica Creţulescu, ctitorită în perioada 1638-1640 de marele vornic Dragomir din Plăviceni, păstrază elemente de arhitectură gotică îmbinate cu elemente tradiţionale bizantine;

• Biserica Sfinţii Împăraţi construită în 1650 de Matei Basarab;

• Biserica Buzinca, construită în 1639 din porunca lui Dumitru Buzinca, se remarcă prin arhitectura deosebită şi icoanele din 1817, 1865, realizate de meşteri locali, ce evidenţiază forţa şcolii de pictură din secolul trecut de la Târgovişte;

• Complexul monumental Bărăţia redă prezenţa bisericii catolice în Târgovişte.

• Biserica Lemnului, construită pe locul unde a existat o biserică de lemn, iar în anul 1842 a fost reconstruită din zid;

• Biserica Sfântul Ioan Botezătorul construită la sfârşitul secolului XVII.;

• Biserica Târgului, ctitorită în 1654 în timpul lui Matei Basarab;

• Biserica Geartoglu, lăcaş edificat peste o veche biserică de lemn de la sfârşitul sec.XIV. şi începutul sec. XV.;

• Biserica Athanasie şi Chiril, ctitorită de mitropolitul Theodosie;

• Biserica Sfântul Nifon exista în sec.XVIII. când este amintită de Mihai Cantacuzino;

• Biserica Oborul Vechi, construită în sec. XVI. De către mahalagii din Târgul din Afară.

• Palatul brâncovensc de la Potlogi, monument de artă românească din secolul al XVIII-lea, în incinta căruia se află şi biserica Sf. Dumitru, fostă paraclis, ruinele palatului brâncovenesc şi biserica din cadrul lui de la Doiceşti;

• Mănăstirea Viforâta ridicată de Vlad Ţepeş la 1530;

• Mănăstirea Nucet, ctitorită în secolul al XV-lea , a fost construită pe locul unei bisericuţe mai vechi din lemn;

• Schitul Bunea din Vulcana-Băi, ctitorie din 1654 a spătarului Bunea Grădişteanu;

• Mănăstirea Cobia, ctitorită în 1572 de către stolnicul Badea Boloşin;

 Biserica din Corbii Mari, construită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu;

• Biserica din Cornăţel, biserică monument istoric ctitorită în 1596 de Vintilă Cornăţeanu;

• Biserica Cretzulescu - satul Rebegeşti, construită în 1669 de Radu Cretzulescu, logofăt la curtea lui Matei Basarab de la Târgovişte;

• Biserica din Dragomireşti, construită biserică paraclis de curte boierească a fost ctitorită în 1462;

• Mănăstirea Gorgota zidită în vremea lui Pătraşcu cel Bun (1554-1557);

• Schitul Lăculeţe din comuna Glodeni, ctitorie a lui Matei Basarab (1645-1646);

• Mănăstirea Mărgineni, numită şi mănăstirea de pe Cricov sau mănăstirea Drăghiceşti, este una din cele mai vechi din Ţara Românească, ctitorită în secolul al XV-lea de vornicul Drăghici;

• Biserica moniment istoric din Pietroşiţa, ctitorită în 1765-1767 de Negoiţă, fiul lui Şerban Fusea din Târgovişte se remarcă prin arhitectură şi pictură post-brâncovenească;

• Curţile Văcăreştilor – comuna Văcăreşti, ansamblu ce datează din secolul al XVII-lea;

• Ruinele conacului Văcăreştilor, monument de arhitectură laică ce i-a aparţinut familiei de scriitori Văcărescu (sec. XVIII.), ruinele capelei (1868).

Infrastructura turistică în judeţul Dâmboviţa

•Baza materială cuprinde o bază pentru cazare, alimentaţie, pentru recreere şi tratament sau distracţii şi sport, care reprezintă o premisă a realizării circulaţiei turistice.

•Baza de cazare :Hoteluri (12), Moteluri (4), Vile (11), Pensiuni (16), Hanurile turistice (1), Cabane (6)

•Structuri turistice de alimentaţie pentru turism. Judeţul Dâmboviţa dispunea în anul 2004 de 68 de restaurante, 89 de baruri şi alte unităţi de profil (cantine şi alte unităţi de preparare a hranei).

Structuri turistice de tratament  (baza de tratament). Staţiunea balneoclimaterică Pucioasa dispune de o bază modernă de tratament, cu instalaţii şi dotări moderne.

•Structurile specifice pentru servicii balneare (cazare şi tratament) se realizează în prezent în două baze de tratament:

   POLICLINICA Balneară Pucioasa care aparţine de S.C. „TURISM” PUCIOASA S.A. şi complexul „CERES” aparţinând de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

 Căile de comunicaţie

În anul 2003 lungimea totală a reţelei drumurilor publice din judeţul Dâmboviţa a fost de 1743 Km, din care:

–460 Km modernizate;

–361 Km drumuri naţionale;

–524 Km drumuri rutiere cu îmbrăcăminţi uşoare;

–922 Km drumuri pietruite şi de pământ.

În 2003 lungimea căilor ferate din judeţul Dâmboviţa era de 172 Km din care electrificate 66 Km

Fluxuri turistice

Circulaţia turistică se manifestă cu precădere :

       - în oraşul Târgovişte şi împrejurimile acestuia

       -pe valea Dâmboviţei ;

       -în sudul judeţului ;

       -în zona Potlogi-Răcari;

       -pe valea Ialomiţei la nord de Târgovişte ;

       -zona montană .