INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA
OLIMPIADA DE GEOGRAFIE
ETAPA
JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012
PROBA TEORETICĂ
CLASA a XII-a
- Toate subiectele sunt obligatorii.
- Se acordă 10 puncte din oficiu.
- Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
SUBIECTUL
I (20 puncte)
Explicaţi :
1. faptul că ţărmul vestic al Norvegiei prezintă
fiorduri, iar ţărmul nordic al Poloniei lagune şi
limane;
precizaţi o caracteristică geomorfologică pentru fiecare tip de ţărm;
2. frecvenţa fenomenelor de secetă în Câmpia Precaspică, enumerând doi factori determinanţi;
3. prezenţa lacurilor glaciare în Munţii Alpi,
evidenţiind două cauze în acest sens şi patru exemple;
4. două aspecte privind originalitatea Mării Negre în
raport cu alte mări;
5. zonalitatea latitudinală a vegetaţiei din Câmpia Est
Europeană;
6. frecvenţa redusă a proceselor de
eroziune în Podişul Mehedinţi;
7. faptul că la aceeaşi latitudine în Podişul Dobrogei
de Sud precipitaţiile sunt de 400 mm/
an,
iar în Câmpia
Burnazului de 500-600 mm/an.
SUBIECTUL II (25 puncte)
Se
dă afirmaţia: ”Relieful de câmpie ocupă peste 50% din Europa, având
altitudini sub 250m. Sunt câmpii litorale, câmpii dezvoltate prin umplerea unor
bazine tectonice şi câmpii formate prin sedimentarea unor platforme vechi
coborâte. Una dintre aceste câmpii a fost puternic modelată de calota
cuaternară devenind o câmpie fluvio-glaciară străbătută de şiruri de coline
morenaice care adăpostesc lacuri, numite Colinele Pomeraniei şi Colinele
Mazuriei.”
Precizaţi:
1.
denumirea unităţii de relief
descrisă în textul de mai sus;
2.
trei
caracteristici ale reliefului acestei
câmpii;
3.
două tipuri
climatice specifice unităţii respective;
4.
cinci artere
hidrografice care străbat această unitate de relief;
5.
un tip de
vegetaţie şi un tip de sol
caracteristice acestei câmpii;
6.
trei state
care se suprapun acestei unităţi de relief;
7.
trei
concentrări urbane din această unitate de relief;
8.
câte patru
oraşe importante din fiecare conurbaţie menţionată anterior.
SUBIECTUL
III (23 puncte)
1. Pe
harta de mai jos este redată densitatea populaţiei Europei.
a) Selectaţi o
regiune geografică cu valori ridicate şi o regiune cu valori scăzute ale
densităţii populaţiei.
b) Precizaţi două cauze ale diferenţelor densităţii populaţiei.
2. Harta de mai jos reprezintă distribuţia spaţială a
ratei natalităţii din România, pe judeţe.
a) Identificaţi trei judeţe cu valorile maxime şi trei judeţe cu valori minime.
b) Menţionaţi trei factori care au determinat aceste valori extreme ale natalităţii.
3. Prezentaţi două deosebiri dintre
peisajele agricole specifice Europei de Est şi ale Europei de Vest.
4. Se dau oraşele: Bruxelles, Cadiz, Cambridge,
Duisburg, Eindhoven, Frankfurt, Geneva,
Kiruna, Leipzig, Murmansk, Soci,
Uppsala. Pentru acestea precizaţi:
a) funcţia dominantă a fiecărui oraş menţionat mai sus;
b)
specificul funcţiei îndeplinite.
SUBIECTUL IV (22 puncte)
Analizaţi datele din tabelul de mai
jos.
Tabel. Fondul
funciar după modul de folosinţă al terenurilor şi pe regiuni de dezvoltare
Regiunea
de Dezvoltare
|
Suprafaţa
totală (%)
|
Suprafaţa
agricolă (%)
|
din care
|
Păduri (%)
|
Ape,
bălţi (%)
|
Alte
suprafeţe (%)
|
||||
Arabil
(%)
|
Păşuni
(%)
|
Fâneţe
(%)
|
Vii (%)
|
Livezi
(%)
|
||||||
TOTAL
|
100
|
61,71
|
64,04
|
22,75
|
10,18
|
1,52
|
1,50
|
28,44
|
3,52
|
6,33
|
NORD-EST
|
100
|
57,82
|
64,85
|
23,23
|
9,24
|
1,61
|
1,05
|
33,46
|
1,94
|
6,77
|
SUD-EST
|
100
|
65,25
|
78,36
|
14,20
|
2,68
|
3,79
|
3,79
|
16,01
|
12,79
|
5,94
|
SUD
|
100
|
71,07
|
80,63
|
11.83
|
4,25
|
1,35
|
1,92
|
19,64
|
2,96
|
6,33
|
SUD-VEST
|
100
|
61,89
|
69,48
|
20,85
|
4,83
|
2,23
|
2,61
|
29,38
|
2,49
|
6,23
|
VEST
|
100
|
59,07
|
57,58
|
29,30
|
11,20
|
0,46
|
1,46
|
34,25
|
1,42
|
5,26
|
NORD-VEST
|
100
|
61,19
|
48,61
|
31,28
|
17,96
|
0,41
|
1,72
|
30,25
|
1,49
|
7,26
|
CENTRU
|
100
|
55,50
|
40,45
|
33,98
|
24,30
|
0,43
|
0,85
|
37,58
|
0,95
|
5,95
|
BUC.-ILFOV
|
100
|
63,69
|
94,54
|
2,02
|
0,04
|
1,56
|
1,85
|
14,44
|
3,50
|
18,36
|
Sursa: Anuarul statistic al României, 2007
Explicaţi:
1. a- distribuţia inegală a suprafeţelor agricole pe
regiuni de dezvoltare;
b- ponderea cea mai mare şi cea mai mică a
suprafeţelor arabile, păşunilor şi fâneţelor, viţei de vie şi livezilor pe
regiuni de dezvoltare;
c-
ponderea ridicată a apelor şi a bălţilor în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est;
d-
ponderea mai mare a altor suprafeţe pe teritoriul Regiunii de Dezvoltare
Bucureşti-Ilfov.
2. Elaboraţi diagrama prin sectoare circulare care să
reprezinte modul de folosinţă a terenurilor din România. Interpretaţi modelul
grafic corect elaborat.
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA
OLIMPIADA DE GEOGRAFIE
ETAPA
JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012
PROBA TEORETICĂ
CLASA a XII-a
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
SUBIECTUL I (20 puncte)
Se
acordă 20 puncte, astfel:
1. -1p pentru explicaţia corectă a formării
fiordurilor: prezenţa
glaciaţiei cuaternare în Peninsula
Scandinavă;
-1p pentru explicaţia corectă
a formării lagunelor şi a limanelor:
maree cu amplitudine redusă;
-2p
(câte 1p pentru fiecare tip de ţărm)
- descrierea corectă a acestor tipuri de
ţărmuri astfel: ţărmul cu fiorduri
prezintă numeroase golfuri care pătrund adânc, ramificat, în interiorul
uscatului; ţărmul cu lagune şi limane este caracteristic câmpiilor litorale
joase, cu numeroase cordoane de nisip care închid complet sau aproape complet
golfurile maritime şi gurile de vărsare ale râurilor.
Se
acceptă orice altă descriere corect explicată.
2. -1p pentru precizarea cantităţii de
precipitaţii: sub 400 mm/an;
-1p
pentru precizarea tipului de influenţă
climatică : continentală ( de ariditate).
3. -2p (câte 1p pentru fiecare cauză) -
cauzele apariţiei lacurilor glaciare: extinderea gheţarilor alpini favorizaţi
atât de răcirea climei în perioadele
glaciare, cât şi de altitudinea ridicată a reliefului;
-2p (câte 0,5p pentru fiecare lac ) pentru
patru lacuri corect menţionate : Maggiore, Lugano, Como,
Garda, Geneva (Leman), Neuchatel, Zurich, Zug, Lacul Celor Patru Cantoane,
Thun, Boden sau alt lac corect menţionat.
4. -1p pentru explicaţia corectă a
variaţiei salinităţii pe verticală:
17-18 g/l la suprafaţă şi 22 g/l în adâncime;
-1p
pentru acumularea de compuşi ai sulfului (H2S); se acceptă orice
alt argument corect explicat.
5. -1p pentru stepă şi silvostepă - în
sud;
-1p
pentru pădure de foioase – în centru,
-1p taiga – în jumătatea
nordică;
-1p tundră şi silvotundră -
în nord extrem.
6. -1p pentru geneză –este un podiş
tectonic, deoarece s-a format prin prăbuşirea unei părţi din Carpaţi, ca urmare
a ultimelor eforturi de înălţare a acestora la sfârşitul neozoicului;
-1p
pentru alcătuirea petrografică – şisturi cristaline acoperite parţial cu un
depozit de calcare.
7.
-1p influenţa continentală în
Câmpia Burnazului
-1p
influenţă pontică în Podişul Dobrogei de Sud
SUBIECTUL II (25 puncte)
Se
acordă 25 de puncte, astfel:
1. -1p pentru identificarea corectă a
Câmpiei Germano-Polonă (Nord-Europeană);
2. -3p (câte 1p pentru fiecare) - pentru fiecare caracteristică a reliefului
corect menţionată;
3. -1p pentru climatul temperat continental
în est (sud-est) şi 1p pentru
climatul temperat oceanic în vest (nord-vest);
4. -5p (câte 1p pentru fiecare) - cinci denumiri corect exprimate ale arterelor
hidrografice - Rin, Ems, Weser, Elba, Oder (Odra), Vistula, Neman, Daugava sau
alt râu corect menţionat;
5. -1p pentru menţionarea unui tip de vegetaţie
- ex.: vegetaţie de lande, păduri de foioase, păduri de pin sau alt tip de
vegetaţie corect exprimat;
-1p pentru menţionarea unui
tip de sol ex.: argiluvisoluri,
cambisoluri, soluri nisipoase sau alt tip de sol corect scris;
6. -3p
(câte 1p pentru fiecare stat) - trei
state precizate – Olanda, Germania, Polonia, Danemarca, Lituania, Letonia,
Estonia;
7. -3p (câte 1p pentru fiecare conurbaţie) -
trei concentrări urbane:
Randstad-Holland, Rhin-Ruhr, Silezia-Katowice;
8. -2p (câte 0,5p pentru fiecare oraş) -
Randstad-Holland : Amsterdam, Haga, Rotterdam, Utrecht, Haarlem, Leiden sau
alt oras corect prezentat;
-2p (câte 0,5p
pentru fiecare oraş) - Rhin-Ruhr : Koln, Dortmund, Essen,
Dusseldorf, Bonn, Duisburg, Solingen, Bochum, Leverkusen, Hagen sau alt oraş
corect prezentat:
-2p
(câte 0,5p pentru fiecare oraş) - Silezia-Katowice : Katowice, Dabrowa,
Sosnowiec, Bytom, Gliwice, Ruda Slaska sau alt oraş corect prezentat.
SUBIECTUL III (23 puncte)
Se
acordă 23 de puncte, astfel:
-1p pentru menţionarea unei
regiuni cu valori ridicate: 0,5p pentru precizarea numelui regiunii (Belgia,
Olanda, Valea Rinului, zona Moscovei,
Anglia, nordul Italiei, nord-vestul Franţei, etc.) şi 0,5p pentru valoarea densităţii maxime
(peste 200 loc/kmp);
-1p pentru menţionarea unei
regiuni cu valori scăzute: 0,5p
pentru precizarea numelui regiunii (Islanda, Peninsula Scandinavă, nordul Rusiei,
Podişul Castiliei, etc.) şi 0,5p
pentru valoarea densităţii populaţiei regiunii respective (sub 50 loc/kmp) ;
b. -4p
pentru explicarea corectă şi completă a două cauze ale diferenţelor densităţii populaţiei (ex. relief favorabil de câmpie; clima rece
nefavorabilă locuirii; prezenţa resurselor de subsol, apropierea de o sursă de
apă - râuri, litoral, solul fertil pentru activităţi agricole, etc.). Se
acceptă orice alt răspuns corect.
-0,75p
pentru identificarea a trei judeţe cu valori maxime - Suceava,
Botoşani, Iaşi, Vaslui
- 0,75p
pentru identificarea a trei judeţe cu valori minime - Dolj, Olt, Teleorman,
Cluj;
b. -1,5p din care, câte 0,5p pentru fiecare factor corect explicat:
-
starea economică şi socială, marcată printr-un declin continuu, şomaj, migraţii
şi insuficienţe materiale, impun amânarea sau renunţarea la a avea copii ;
-
urbanizarea grăbeşte trecerea la o planificare familială conştientă, atitudinea
cuplurilor conjugale fiind îndreptată tot mai mult spre reducerea dimensiunii
familiei ;
-
emanciparea femeii şi gradul de ocupare a acesteia în diferite activităţi
susţin comportamentul demografic raţional;
-
politica demografică, exprimată prin atitudinea activă sau pasivă a statului
pentru asigurarea condiţiilor necesare menţinerii unui ritm normal de creştere
a numărului populaţiei;
-
profesia sau gradul de instruire al soţilor pot modifica determinarea
conştientă din partea cuplului a numărului de copii şi a eşalonării lor în
timp;
-
starea religioasă, exprimată prin restricţii, în cazul unor populaţii de o
anumită confesiune, constând în tradiţia de a naşte mulţi copii etc.
3. -2p din care:
-1p pentru fiecare deosebire
formulată corect şi complet
ex.
0,5p pentru câmp deschis în est şi 0,5p pentru câmp închis în vest;
0,5p
pentru suprafeţe agricole mai extinse în est şi 0,5p pentru suprafeţe mai
reduse în vest. Se acceptă orice afirmaţie corectă.
4. 12p, din
care:
-0,5p pentru precizarea funcţiei fiecărui oraş;
-0,5p
pentru precizarea corectă a specificului funcţiei respective (argumentul ).
ORAŞUL
|
FUNCŢIA
SPECIFICĂ
|
ARGUMENTUL
|
ORAŞUL
|
FUNCŢIA
SPECIFICĂ
|
ARGUMENTUL
|
Bruxelles
|
Administrativ politic
|
Populaţia ocupată dominant în domeniul administrativ şi
politic
|
Geneva
|
complexă
|
Majoritatea populaţiei lucrează în domeniul serviciilor,
administrativ,
comerţ
|
Cadiz
|
transport
|
Populaţia ocupată dominant în domeniul transporturilor
|
Kiruna
|
industrial
|
Populaţia ocupată dominant în domeniul industrial
|
Cambridge
|
universitar
|
Populaţia ocupată dominant în domeniul universitar
|
Leipzig
|
comercial
|
Populaţia ocupată dominant în domeniul schimburilor
comerciale, meşteşugurilor.
|
Duisburg
|
transport
|
Populaţia ocupată dominant în domeniul transporturilor
|
Murmansk
|
transporturi
|
Populaţia ocupată dominant în domeniul transporturilor
|
Eindhoven
|
industrial
|
Populaţia ocupată dominant în domeniul industrial
|
Soci
|
turistic
|
Populaţia ocupată dominant în domeniul turismului
|
Frankfurt
|
transport
|
Populaţia ocupată dominant în domeniul transporturilor
|
Uppsala
|
universitar
|
Populaţia ocupată dominant în domeniul universitar
|
SUBIECTUL IV (22 puncte)
Se
acordă 22 de puncte pentru răspunsul
corect şi complet:
1.a. Distribuţia
inegală a suprafeţelor agricole pe regiuni de dezvoltare se explică prin:
-1 p ponderea
treptelor de relief, accesibil sau inaccesibil – privind practicarea culturilor
agricole;
-1 p ponderea suprafeţelor cu soluri fertile, ponderea
suprafeţelor acoperite cu păduri, ape, bălţi şi alte folosinţe.
1.b. -2 p ponderea cea mai mare a
terenurilor arabile în ansamblul suprafeţei agricole o prezintă Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov (94,54
%), întrucât relieful de câmpie şi solurile fertile sunt dominante;
-2 p regiunea de Dezvoltare Centru se reprezintă prin cea
mai redusă pondere a terenurilor arabile (40,45 %), explicaţia fiind relieful
muntos şi de podiş, inaccesibil culturilor agricole şi suprafeţele reduse cu
soluri fertile;
-4 p păşunile (33,98 %) şi fâneţele (24,30 %) deţin cele mai mari ponderi în suprafaţa
agricolă în limitele Regiunii de Dezvoltare Centru, în timp ce pe teritoriul
Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov acestea reprezintă numai 2,02 % şi
respectiv 0,04 %;
-4 p suprafeţele cu vii şi livezi deţin cele mai mari
ponderi în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (3,79 %), explicaţia rezidă în
diversitatea favorabilităţii condiţiilor de relief, climă şi sol, ponderi
reduse în Regiunea Centru 0,43% respectiv 0,85% datorită condiţiilor naturale
nefavorabile
1.c. -2 p ponderea ridicată a apelor şi bălţilor în Regiunea de Dezvoltare
Sud-Est (12,79 % din totalul suprafeţei) este pusă pe seama prezenţei Deltei
Dunării, a Complexului lagunar Razim şi a Luncii Dunării în spaţiul regiunii.
1.d. -2 p ponderea mai mare a altor suprafeţe vizează Regiunea de Dezvoltare
Bucureşti-Ilfov (18,36 %), acestea referindu-se la construcţiile urbane şi
rurale, căile de comunicaţie, terenurile cu destinaţie specială etc., din
municipiul Bucureşti şi aşezările judeţului Ilfov.
2. -4 p pentru diagrama prin sectoare
circulare privind modul de folosinţă a terenurilor din România, având în vedere
următoarele aspecte: concordanţa modelului grafic cu datele statistice;
stabilirea corectă a sectoarelor de cerc; prezentarea corectă a legendei; formularea corectă a titlului şi estetica
desenului; interpretarea corespunzătoare a desenului.
Se
acordă 10 puncte din oficiu
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA
OLIMPIADA DE GEOGRAFIE
ETAPA
JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012
PROBA PRACTICĂ SCRISĂ
CLASA a XII-a
·
Toate subiectele sunt
obligatorii
·
Se acordă 10 puncte din
oficiu
Timpul efectiv de lucru este de 60 minute
SUBIECTUL I (20 puncte)
I.Fotografia următoare surprinde
un proces geomorfologic din Judeţul Dâmboviţa .
Pentru această imagine
precizaţi:
1.
denumirea
procesului geomorfologic surprins şi categoria în care este încadrat;
2.
trei cauze
naturale potenţiale pentru producerea acestui proces;
3.
trei cauze
antropice declanşatoare ale acestui proces;
4.
trei efecte
negative ale acestui proces geomorfologic pentru mediu şi societate;
5.
trei măsuri
de prevenire sau limitare a procesului geomorfologic respectiv;
6. unitatea
de relief din judeţul nostru în care s-a produs acest fenomen;
7.
cinci
localităţi din judeţ pe raza cărora există astfel de procese geomorfologice.
SUBIECTUL II ( 10 puncte)
Analizaţi harta de mai jos. Rezolvaţi următoarele cerinţe:
1.
Explicaţi simbolurile grafice notate
cu literele a,b,c,d,e şi f în legenda hărţii.
2.
Denumiţi râurile marcate pe hartă cu cifrele 1 şi 2.
3. Menţionaţi numele localităţilor marcate pe
hartă cu cifrele 3 şi 4.
4. Precizaţi
un proces geomorfologic actual şi două
hazarduri naturale caracteristice Câmpiei Titu.
SUBIECTUL III (25 puncte)
Analizaţi harta de mai jos, în
care este reprezentat judeţul Dâmboviţa.Precizaţi :
- cinci
denumiri corespunzătoare hidrografiei judeţului,
- cinci
diviziuni ale reliefului , precum şi importanţa economică a
fiecăreia.
SUBIECTUL IV (35 puncte)
a) Ştiind că densitatea medie a
populaţiei în judeţul Dâmboviţa depăşeşte 100 loc/km², explicaţi variaţia
acesteia pe unităţi de relief, precizând minim
trei factori geografici.
b) Desenaţi pe foaia de examen un profil
geografic pe direcţie Nord-Sud care să
treacă prin localităţile Moroieni-Târgovişte-Titu. Menţionaţi câte două
activităţi economice pentru fiecare localitate sus menţionată.
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA
OLIMPIADA DE GEOGRAFIE
ETAPA
JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012
PROBA PRACTICĂ SCRISĂ
CLASA a XII-a
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
SUBIECTUL I (20 puncte)
1.
alunecare de teren – 1p, hazard geomorfologic – 1p;
2. 3p.(1p.x3) pentru oricare trei cauze naturale
potenţiale;
3.
3p.(1p.x3) pentru oricare trei cauze antropice declanşatoare;
4.
3p.(1p.x3) pentru oricare trei efecte negative asupra reliefului, vegetaţiei
sau
societăţii umane;
5. 3p.(1p.x3) pentru oricare trei măsuri de prevenire a alunecărilor de
teren;
6. 1p. Subcarpaţii;
7.
5p.(1p.x5) pentru oricare cinci localităţi din regiunea Subcarpaţilor în care
se
produc alunecări de teren.
SUBIECTUL II (10 puncte)
1. Se acordă 3
p după cum urmează: 0,50 p pentru a. - curs permanent; 0,50 p pentru b.
- curs temporar; 0,50 p pentru c. - localităţi; 0,50 p pentru d. - dig; 0,50 p
pentru e. - lac de acumulare; 0,50 p pentru f. - limita regiunii.
2. Se acordă 1 p pentru 1. - râul Argeş şi
1 p
pentru 2. - Dâmboviţa.
3. Se acordă 1 p
pentru 3. - oraşul Titu şi 1 p
pentru 4. - Potlogi.
4. Se acordă 3 puncte astfel: 1 p
pentru unul dintre răspunsurile următoare: subsidenţă, acumulare; 2 p pentru
două exemple de hazarduri geografice: hazard seismic, viscol, furtuni şi
inundaţii.
SUBIECTUL III (25 puncte)
a. Se acordă câte 2 p pentru fiecare termen corect denumit şi
localizat (5x 2p)
b. Se
acordă câte 2 pentru precizarea
unităţilor de relief (5 X 2p) şi 1p
pentru importanţa economică (5 x 1p)
SUBIECTUL IV (35 puncte)
a.Se acordă câte 5 p pentru fiecare factor geografic
corect precizat (15 p )
b.Se acordă 8 p pentru desen şi câte 2 p pentru fiecare
activitate economică corect precizată. (20 p)
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu