10 mai 2012

VARIANTE DE SUBIECTE pentru BAC

V21.

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A(Spania) şi clima statului marcat,
pe hartă, cu litera F(Grecia).
E. Precizaţi două cauze care determină valorile reduse ale densităţii populaţiei pe teritoriul statului,
marcat pe hartă, cu litera D (Suedia).

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E(Carpatii Curburii) şi relieful unităţii marcate cu litera H (Muntii Apuseni).
E. Prezentaţi două argumente care să susţină afirmaţia: „Câmpia Transilvaniei nu este o unitate de câmpie“.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Italia, precizaţi:
1. două insule care aparţin acestui stat;
2. două unităţi montane;
3. două resurse naturale;
4. două oraşe, cu excepţia capitalei;
5. două state enclave aflate pe teritoriul acestui stat.
D. Precizaţi:
1. diferenţa dintre debitul maxim lunar şi debitul minim lunar înregistrate la staţia hidrologică Regensburg.
2. două cauze care să explice creşterea debitului Dunării în lunile de primăvară la Olteniţa.
E. Se dă următorul tabel:

Statul
Suprafaţa (km2)   
Populaţia (nr.loc)

Finlanda            
338 145            
5 231 372

Ungaria
93 030               
9 981 334











1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei pentru fiecare stat.
2. Precizaţi un factor care determină diferenţa de densitate a populaţiei dintre cele două state.


V 22.  

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Peninsulei Scandinave şi relieful
Peninsulei Iberice.
E. Precizaţi două cauze care determină distribuţia neuniformă a precipitaţiilor medii anuale în
Europa.

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi trei deosebiri între clima unitǎţii de relief marcate, pe hartǎ, cu A(Podisul Barladului) şi clima unitaţii de relief marcate, pe hartǎ, cu H(Grupa Retezat-Godeanu).
E. Precizaţi:
1. o cauză a lipsei pădurilor în zona alpină;
2. o cauză a creşterii populaţiei rurale, după 1990, în România.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Franţa, precizaţi:
1. două state vecine, membre ale UE;
2. două unităţi de relief;
3. un tip de climă;
4. două oraşe, cu excepţia capitalei;
5. o regiune turistică;
6. două resurse de subsol.

D. 1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei Europei, ştiind că suprafaţa este de 10,4 mil. km2 şi
numărul locuitorilor de 726 mil.loc (2004);
2. Precizaţi doi factori care influenţează distribuţia spaţială a populaţiei pe continentul european.
E. În Europa Sudică şi Centrală există areale extinse afectate de eroziunea solului. O situaţie
similară este şi în România. Precizaţi doi factori care au condus la extinderea acestor areale.

V 23.  

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare, între clima Peninsulei Scandinave şi clima Peninsulei
Balcanice.
E. Precizaţi doi factori care explică diversitatea vegetaţiei în statul marcat, pe hartă, cu litera H(Franta).

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera
C(Campia Timisului) şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D(Gruupele Parang si Retezat Godeanu).
E. Precizaţi:
1. un factor natural care favorizează dezvoltarea pe suprafeţe extinse a viţei de vie în Subcarpaţii Curburii;
2. un factor care determină densitatea mare a populaţiei în judeţul Prahova.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Ungaria, precizaţi:
1. două unităţi de relief;
2. două caracteristici climatice;
3. un râu sau un fluviu;
4. un tip genetic de lac şi un exemplu;
5. o zonă de vegetaţie;
6. două oraşe;

D. Comparaţi cadrul natural al Austriei cu cel al Ucrainei, precizând trei deosebiri.
E. Precizaţi două argumente care să explice valoarea negativă a bilanţului migratoriu din ţările
Europei de Est şi Sud-E

V 24

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera B(Belgia) şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera J(Italia).
E. 1. Precizaţi două tipuri de energie alternativă utilizată în statele din Europa Vestică.
2. Notaţi două state vest-europene în care se utilizează tipurile de energie precizate anterior.

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera C(Podisul Dobrogei de sud) şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera H (Podisul Mehedinti).
E. Prezentaţi două argumente pentru a susţine avantajele economice conferite de vecinătatea ţării
noastre cu Marea Neagră.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Spania, precizaţi:
1. o insulă sau arhipelag care aparţine acestui stat;
2. două state vecine, membre ale UE;
3. două unităţi montane;
4. un tip de climă;
5. două oraşe, altele decât capitala;
6. două regiuni turistice.

D. Comparaţi cadrul natural al Greciei cu cel al Republicii Moldova, precizând trei deosebiri.
E. Pe litoralul sudic al Peninsulei Crimeea, temperatura medie a lunii ianuarie este de 2 - 4ºC.
Precizaţi tipul de climă şi o cauză care influenţează clima din această regiune.

V 25. 

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Alpilor Scandinavi şi relieful Munţilor Carpaţi.
E. Prezentaţi două argumente prin care să explicaţi repartiţia neuniformă a precipitaţiilor pe
teritoriul Europei.

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A(Grupa Bucegi) şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera E (Muntii Poiana Rusca).
E. Prezentaţi două argumente care ilustrează rolul Munţilor Carpaţi în clima României.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Germania, precizaţi:
1. două state vecine, membre ale UE;
2. două unităţi de relief;
3. două resurse de subsol;
4. două ramuri industriale dezvoltate pe baza resurselor menţionate mai sus;
5. un oraş-port fluvial;
6. un oraş-port maritim.

D. Tabelul de mai jos redă structura producţiei de energie electrică (%) în România şi alte state ale
UE, la nivelul anului 2006.
Statul
Energie
nucleară
(%)
Hidroenergie
(%)
Cărbune
(%)
Gaze
naturale
(%)
Petrol
(%)
Energie
alternativă
(%)
România
9
30
40
15
5
1
Franţa
40
2
6
13
35
4
Germania
13
1
24
21
40
1

Precizaţi:
1. combustibilul fosil pe care România îl foloseşte mai puţin, comparativ cu celelalte două state din tabel;
2. două surse de energie pe care Germania le valorifică mai mult, comparativ cu celelalte două state din tabel;
3. o cauză care explică ponderea ridicată a energie nucleare în Franţa.

E. Modificarea în ritm alert şi continuu a mediului temperat-continental include şi accelerarea
proceselor de degradare a terenurilor. Precizaţi două cauze care generează acest proces.

V 26. 

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi trei deosebiri între clima Peninsulei Scandinave şi clima Peninsulei Italice.
E. Prezentaţi două cauze care determină fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei din
statele Europei Vestice.

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera
F(Campia Olteniei) şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera G(Podisul Dobrogei de sud).
E. Prezentaţi:
1. o cauză prin care să explicaţi dispunerea radiar-concentrică a reţelei feroviare în România.
2. o cauză prin care să explicaţi “mozaicul petrografic” al Munţilor Apuseni.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, precizaţi:
1. două unităţi de relief;
2. un râu sau fluviu;
3. un tip de climă;
4. trei oraşe, cu excepţia capitalei;
5. două resurse de subsol;
6. o regiune turistică.

D. În tabelul alăturat sunt reprezentate rata natalităţii şi cea a mortalităţii populaţiei din România.

Anul
Natalitate
Mortalitate
1956
24,2 ‰
9,9 ‰
1977
19,6 ‰
9,6 ‰
1998
10,5 ‰
12,0 ‰
2004
10,0 ‰
11,9 ‰

Calculaţi:
1. bilanţul natural (sporul natural) pentru anul 1956;
2. bilanţul natural (sporul natural) pentru anul 2004;
3. un factor care a determinat creşterea mortalităţii în ţara noastră.

E. Precizaţi două cauze care determină distribuţia inegală a infrastructurii de transport în Europa
Centrală.

V 27.

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Alpilor Scandinavi şi relieful Munţilor Alpi.
E. Prezentaţi două consecinţe ale sporului natural redus din Europa.

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D(M-tii Apuseni) şi
relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera H (Gr.N a Carp.Orientali).
E. Prezentaţi:
1. o cauză care a determinat scăderea numărului de locuitori ai ţării noastre, după 1990.
2. un factor care a determinat dezvoltarea industriei produselor clorosodice în Subcarpaţi.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Spania, precizaţi:
1. două unităţi de relief;
2. o resursă naturală;
3. trei oraşe, altele decât capitala;
4. două regiuni turistice;
5. două insule sau arhipelaguri care aparţin acestui stat.

D. Comparaţi cadrul natural al Franţei cu cel al Republicii Moldova, precizând trei deosebiri.
E. Precizaţi două cauze ale natalităţii reduse din ţările Europei de Est şi Sud-Est.

V 28.  

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi trei asemănări între relieful Câmpiei Padului şi relieful Câmpiei Panonice.
E. Prezentaţi două cauze care explică potenţialul agricol ridicat al unor ţări ca România, Ucraina,
Republica Moldova etc.

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D(Subcarpatii Moldovei) şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E (Subcarp. Getici)
E. Prezentaţi:
1. un argument pentru a ilustra faptul că Dunărea reprezintă un important fluviu internaţional al Europei.
2. un factor care a determinat amplasarea unor rafinării în Câmpia Română.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Serbia, precizaţi:
1. două unităţi de relief;
2. un tip de climă;
3. două râuri sau fluvii;
4. două oraşe;
5. un stat vecin, membru al UE;
6. două resurse naturale.

D. Tabelul de mai jos prezintă suprafaţa şi populaţia unor ţări din UE.

Țara
Suprafața (km2)
Populația (nr.loc.)
Bulgaria
110 910
7 385 367
Malta
316
400 214
Suedia
449 964
9 016 596

1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei în Bulgaria şi Malta;
2. Precizaţi două cauze care explică densitatea redusă a populaţiei din Suedia.

E. Precizaţi patru tipuri de turism practicate în Spania.

V 29. 

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi trei asemănări între clima Peninsulei Italice şi clima Peninsulei Iberice.

E. Prezentaţi două cauze care determină valorile mari ale densităţii populaţiei de-a lungul râului
Rhin, în cursul mijlociu şi cursul inferior.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E (Subcarp. Getici) şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera C(Pod. Dobrogei).
E. Prezentaţi două premise naturale ale practicării culturii cerealelor în Câmpia Română.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Bulgaria, precizaţi:
1. două unităţi de relief;
2. un tip de climă;
3. un râu sau fluviu;
4. două oraşe-port;
5. două resurse naturale
6. marea la care are ieşire;
7. o cultură agricolă tradiţională.
D. Comparaţi cadrul natural al Franţei cu cel al Ucrainei, precizând trei deosebiri.
E. Temperatura medie anuală la Sibiu (România) este de 8,70C iar la Varna (Bulgaria) este de
11,30C. Precizaţi două cauze care determină diferenţa de temperatură înregistrată la cele două
staţii meteorologice

V 30. 

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima Peninsulei Balcanice şi clima Peninsulei Scandinave.
E. Prezentaţi două premise naturale care favorizează cultura viţei de vie în Peninsula Italică şi
Peninsula Iberică.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D(Subcarp. Curburii) şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera F(Campia Olteniei).
E. Prezentaţi:
1. un factor care favorizează construirea lacurilor hidroenergetice în regiunea montană.
2. un factor care favorizează dezvoltarea industriei chimice în oraşele situate în Subcarpaţi.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Ungaria, precizaţi:
1. două unităţi de relief;
2. două caracteristici climatice;
3. doi afluenţi ai Tisei;
4. un lac natural;
5. o zonă de vegetaţie;
6. două oraşe, altele decât capitala.

E. Precizaţi două avantaje ale creşterii producţiei de hidroenergie pe plan european.



V 31
SUBIECTUL I.
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă cu litera E (Portugalia) şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera H (Belarus).
E. Prezentaţi două argumente pentru a demonstra două contraste economice între nordul şi sudul
Italiei.
SUBIECTUL II
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A (Grupa Centrală a Carpaților Orientali) şi relieful unităţii marcate cu litera C (Munții Poiana Ruscă).
E. Prezentaţi:
1. un argument care să ilustreze importanţa economică a Canalului Dunăre – Marea Neagră
pentru România;
2. un factor care a favorizat dezvoltarea unor centre ale industriei chimice în Depresiunea
Colinară a Transilvaniei.
SUBIECTUL III
C. Pentru Germania, precizaţi:
1. două mări la care are ieşire;
2. două râuri sau fluvii;
3. două resurse de subsol;
4. două ramuri industriale care utilizează resursele de subsol menţionate mai sus.
5. două oraşe porturi;

D. În tabelul alăturat sunt prezentate suprafaţa şi populaţia unor ţări din UE.

Statul
Suprafaţa (km2)
Populaţia
Belgia
30 528
10 379 067
Ungaria 
93 030
9 981 300

1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei pentru fiecare stat din tabel;
2. Precizaţi un factor care determină repartiţia neuniformă a populaţiei în Ungaria.

E. Prezentaţi două argumente care să susţină afirmaţia: „În structura producţiei de energie
electrică a Germaniei şi Norvegiei hidroenergia are o pondere ridicată”.

V32
SUBIECTUL I.
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă cu litera B (Norvegia) şi clima statului marcat,pe hartă, cu litera G (Islanda).
E. Prezentaţi doi factori care au favorizat procesul de urbanizare în Germania.
SUBIECTUL II
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera
B (Campia de Vest-Crișană) şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera E (Câmpia Bărăganului).
E. Prezentaţi:
1. o cauză care a determinat creşterea populaţiei urbane în România.
2. un factor care a determinat amplasarea numeroaselor termocentrale în Podişul Getic.
SUBIECTUL III
C. Pentru Ucraina, precizaţi:
1. trei state vecine, membre ale UE;
2. un tip de climă;
3. două râuri sau fluvii;
4. două resurse de subsol cu rezerve importante;
5. două oraşe, cu excepţia capitalei;

D. Se dă următorul tabel:
   
Statul
Populaţia (nr.loc.)
Nr.născuţilor vii
Nr.deceselor
Italia
58.133.509
579.486
567.660
Ungaria
9 981 334
124.793
145.928

1. Calculaţi, în valori absolute, bilanţul natural pentru fiecare stat din tabel.
2. Precizaţi o cauză a valorii bilanţului natural negativ din Ungaria.

E. Precizaţi două cauze care să explice diferenţa dintre cantitatea de precipitaţii înregistrată la
Bucureşti faţă de cea înregistrată la Bergen (Norvegia).

V33
SUBIECTUL I.
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă cu litera F (Franța) şi clima statului marcat, pe hartă cu litera G (Portugalia).
E. Prezentaţi doi factori care influenţează distribuţia spaţială neuniformă a populaţiei în spaţiul
european.
SUBIECTUL II
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera B (Munții Banatului) şi clima unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera F (Câmpia Moldovei).
E. Prezentaţi:
1. o cauză care determină densităţi reduse ale populaţiei în anumite sectoare ale Câmpiei de Vest.
2. un factor care explică lipsa lacurilor glaciare din Munţii Apuseni.
SUBIECTUL III
C. Pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, precizaţi:
1. tipul de climă specific şi doi factori care influenţează clima;
2. fluviul care traversează capitala;
3. două resurse de subsol;
4. două ramuri industriale care utilizează resursele menţionate mai sus;
5. două oraşe, altele decât capitala.

D. Se dă următorul tabel:
Ţara
Lungimea căilor
ferate (km)
Germania
38.126
România
11.376

1. Calculaţi ponderea lungimii căilor ferate din fiecare ţară, raportată la nivelul Europei, ştiind că lungimea totală a reţelei feroviare pe continent este, în prezent, de 369.000 Km.
2. Precizaţi două cauze care să explice valoarea difertă a lungimii căilor ferate în cele două state.

E. Precizaţi doi factori care influenţează regimul hidrologic al Volgăi.

V34
SUBIECTUL I.
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat cu litera B (Finlanda) şi clima statului marcat cu litera H  (Portugalia).
E. Precizaţi doi factori care au determinat prezenţa reliefului glaciar în Munţii Alpi.
SUBIECTUL II
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între clima unităţii de relief marcate cu litera C (Grupa Nordică a Carpaților Orientali) şi clima unităţii de relief marcate cu litera E (Grupa Retezat –Godeanu –Carp. Meridionali).
E. Prezentaţi două argumente pentru a susţine afirmaţia: „Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera F (Delta Dunării) este o câmpie în formare”.
SUBIECTUL III
C. Pentru Franţa, precizaţi:
1. trei unităţi de relief;
2. numele fluviului care străbate capitala;
3. două resurse de subsol utilizate în industria siderurgică;
4. două oraşe-port maritime;
5. două obiective turistice din Paris;

D. Se dă următorul tabel:
Statul
Suprafaţa (km2)
Populaţia (nr. loc. )
Finlanda
338.145
5.231.372
Bulgaria
110.910
7.385.367
1. Scrieţi pe foaia de examen, valoarea densităţii medii a populaţiei, calculată pentru fiecare stat din tabel.
2. Precizaţi o cauză care să explice diferenţele care apar între cele două state, referitor la densitatea medie a populaţiei.

E. Precizaţi doi factori care favorizează practicarea turismului hibernal şi a sporturilor de iarnă în
Austria.

V35
SUBIECTUL I.
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat cu litera B (Norvegia) şi clima statului marcat cu litera E (Spania).
E. Prezentaţi două cauze care au determinat degradarea terenurilor în regiuni în care este specific
mediul temperat continental.
SUBIECTUL II
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate cu litera B (podișul Dobrogei)  şi clima unităţii de relief marcate cu litera H (Munții Banatului).
E. Precizaţi două cauze care determină diversitatea tipurilor genetice de relief în Carpaţii Orientali.
SUBIECTUL III
C. Pentru Grecia, precizaţi:
1. două insule sau arhipelaguri din Marea Egee;
2. o unitate de relief;
3. două caracteristici climatice;
4. o formaţiune vegetală specifică;
5. o resursă de subsol şi o ramură industrială care utilizează această resursă;
6. două oraşe-port.

D. Uniunea Europeană reprezintă o grupare de natură politică, socială şi economică, formată din
mai multe state.
Precizaţi:
1. numărul statelor care formează Uniunea Europeană;
2. două state considerate membre fondatoare ale Uniunii Europene;
3. trei state din Uniunea Europeană cu ieşire la Marea Baltică;

E. Precizaţi două cauze care determină valorile reduse ale densităţii populaţiei în Europa Nordică.

V36
SUBIECTUL I.
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă, cu litera F (Spania) şi clima statului marcat cu litera G (Italia).
E. 1. Precizaţi două materii prime folosite în industria siderurgică.
2. Notaţi două state europene în care industria siderurgică are o pondere însemnată.
SUBIECTUL II
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate cu A (Subcarpații Getici) şi clima unităţii de relief marcate cu B (Podișul Dobrogei).
E. Precizaţi:
1. o cauză care determină densitatea redusă a populaţiei în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera E (Grupa Retezat-Godeanu).
2. un factor care a determinat dezvoltarea industriei utilajului petrolier în oraşul marcat, pe
hartă, cu numărul 7 (Ploiești).
SUBIECTUL III
C. Pentru Italia, precizaţi:
1. două unităţi de relief;
2. fluviul care străbate capitala;
3. două caracteristici climatice;
4. două ramuri industriale reprezentative (cu excepţia industriei alimentare);
5. trei oraşe, cu excepţia capitalei;

D. Se dă următorul tabel:
Statul
Suprafaţa (km2)
Populaţia (nr. loc. )
Suedia
449.964
9.016.596
Portugalia
92.391
10.605.870
1. Scrieţi, pe foaia de examen, valoarea densităţii medii a populaţiei, calculată pentru fiecare stat din tabel.
2. Precizaţi o cauză care să explice diferenţele care apar între cele două state, referitor la valoarea densităţii medii a populaţiei.

E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze că Franţa dispune de un important potenţial
turistic.

V37
SUBIECTUL I.
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Alpilor Scandinavi şi relieful Munţilor Alpi.
E. Prezentaţi două argumente prin care să susţineţi afirmaţia: „În determinarea climei Europei intervin mai mulţi factori genetici”.
SUBIECTUL II
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E (gupele Parâng și Retezat-Godeanu) şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera I (Carpații Curburii).
E. Prezentaţi:
1. o cauză care explică diferenţa de temperatură medie anuală care există între unităţile de
relief marcate, pe hartă, cu literele B (Câmpia Bărăganului) şi C (Gr.N. a Carp.Orientali);
2. un factor de favorabilitate care a determinat amplasarea unui combinat siderurgic în
oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 (Galați).
SUBIECTUL III
C. Pentru Franţa, precizaţi:
1. două unităţi montane şi o unitate de câmpie;
2. două tipuri de climă;
3. două râuri sau fluvii;
4. trei oraşe, cu excepţia capitalei.

D. Analizaţi tabelul de mai jos în care este prezentată evoluţia numerică a populaţiei din câteva
state ale UE.
Statul
Populaţia (mil.loc.)
în anul 1990

Populaţia (mil.loc.)
în anul 2000

Populaţia (mil.loc.)
în anul 2005

Austria
7,73
8,11
8,19
Bulgaria
8,99
8,17
7,73
Germania
79,36
82,18
82,69
Italia
57,66
57,76
58,09
Letonia
2,67
2,37
2,31
Ungaria
10,36
10,20
10,10

Precizaţi:
1. două state care au inregistrat o scădere a populaţiei între 1990 – 2005;
2. două state care au inregistrat o creştere a populaţiei între 1990 – 2005;
3. o cauză care a determinat scăderea numărului de locuitori în statele menţionate la punctul 1.

E. Precizaţi două caracteristici ale reţelei hidrografice din arhipelagul britanic.

V38
SUBIECTUL I.
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A (Italia) şi clima statului marcat,
pe hartă, cu litera D (Marea Britanie).
E. Prezentaţi două cauze ale tendinţei de îmbătrânire demografică a populaţiei Europei.
SUBIECTUL II
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unitǎţii de relief marcate, pe hartǎ, cu A (Podișul Bârladului) şi clima unitaţii de relief marcate, pe hartǎ, cu G (M-ții Apuseni).
E. Precizaţi:
1. o cauză pentru care în Podişul Sucevei densitatea medie a populaţiei prezintă valori
mai mari decât media pe ţară.
2. o cauză care determină, în România, deteriorarea vegetaţiei din cadrul etajului alpin.
SUBIECTUL III
C. Pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precizaţi:
1. două insule care aparţin acestui stat;
2. două unităţi montane;
3. două regiuni istorice;
4. un tip de climă;
5. fluviul care străbate capitala;
6. două oraşe, cu excepţia capitalei;

D. În tabelul de mai jos sunt prezentate date privind suprafaţa şi populaţia unor state europene.


Statul
Suprafaţa (km2)
Populaţia (nr. loc. )
Finlanda
338.145
5.231.372
Suedia
449.964
9.016.596
Spania
505.990
40.397.842

Precizaţi:
1. valoarea medie a densităţii populaţiei din Spania şi Suedia;
2. o cauză a valorilor reduse ale densităţii populaţiei din Finlanda.

E. Precizaţi două argumente care să susţină afirmaţia: „Spania este una dintre primele destinaţii
turistice din Europa”.
V39
SUBIECTUL I.
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Alpi şi relieful Munţilor Ural.
E. Prezentaţi două cauze care explică emigrarea populaţiei dinspre fostele ţări iugoslave.
SUBIECTUL II
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Câmpiei Române şi relieful Câmpiei
Moldovei.
E. Prezentaţi:
1. o cauză care explică diferenţa de precipitaţii medii anuale dintre Dealurile de Vest şi
Podişul Dobrogei de Sud;
2. o cauză care explică faptul că în Delta Dunării cultura cerealelor ocupă suprafeţe
restrânse.
SUBIECTUL III
C. Pentru Italia, precizaţi:
1. trei ţări vecine, membre ale UE;
2. numele unităţii montane cu altitudinea maximă;
3. doi vulcani;
4. două râuri sau fluvii;
5. două culturi agricole cu specific mediteranean.

D. Pe baza datelor prezentate în tabelul de mai jos, precizaţi:
1. valoarea densităţii populaţiei pentru UE cu 15 state şi pentru UE cu 27 de state;
2. o cauză care a determinat scăderea PIB/loc în UE cu 27 de state.

UE
Populaţia
(mil.loc)
Suprafaţa
(km2)
PIB/loc.
(USD/loc)
15
380,3
3.238.692
33.234
27
484,3
4.322.989
27.776

E. Menţionaţi două argumente care explică faptul că infrastructura de transport constituie un
element important în dezvoltarea economică a Uniunii Europene.
 
V40
SUBIECTUL I.
D. Precizaţi trei deosebiri între clima Peninsulei Iutlanda şi clima Peninsulei Balcanice.
E. 1. Precizaţi două materii prime folosite în industria siderurgică.
2. Notaţi două state europene în care se exploatează aceste materii prime.
SUBIECTUL II
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcată, pe hartă cu litera C (Câmpia Moldovei) şi clima unităţii de relief marcată, pe hartă cu litera F (M-ții Poiana Ruscă).
E. Precizaţi:
1. un factor care ilustrează originalitatea Mării Negre;
2. o cauză a valorilor foarte diferite ale densităţii populaţiei în Câmpia Română.
SUBIECTUL III
C. Pentru Italia, precizaţi:
1. o unitate de câmpie şi doi vulcani;
2. două ramuri industriale cu excepţia industriei alimentare;
3. două oraşe din nordul ţării;
4. statul-enclavă de pe teritoriul Romei;
5. o cultură agricolă cu specific mediteranean;
6. o insulă care aparţine acestui stat.
D. 1. Precizaţi două state ale Uniunii Europene în care dezvoltarea industriei metalurgice a fost
influenţată de existenţa materiilor prime.
2. Menţionaţi două materii prime pe baza căreia s-a dezvoltat industria metalurgică în statele
precizate mai sus;
3. Precizaţi un factor natural care explică prezenţa vegetaţiei de stepă în Câmpia Panonică.

E. În Europa Centrală există areale extinse afectate de procese de degradare accentuată a
terenurilor. Precizaţi doi factori care au condus la extinderea acestor areale.





66 de comentarii:

Liliana Șetreanu spunea...

Pentru mai multe detalii cu privire la modalitatea de rezolvare, lăsați comentarii.

Anonim spunea...

cum se calculeaza bilantul natural a doua state?

Liliana Șetreanu spunea...

Bilanțul natural este sinonim cu Sporul natural, ce se calculează după formula Sn= N-M, unde N reprezintă natalitatea, iar M reprezintă mortalitatea. În enunț se cere calcularea bilanțului natural pentru cele 2 state, DAR acesta se calculează separat, pentru fiecare stat în parte, conform datelor din tabel. Citește cu atenție enunțul.

julika spunea...

tare as vrea sa stiu raspunsurile la urmatoarele intrebari gasite intr-o varianta de bac propusa pentru anul asta:
1. o cauză a existentei circurilor si lacurilor glaciare în Alpii Scandinaviei.
2. o cauză care determină distributia spatială inegală a densitătii populatiei în Peninsula Italică.
va multumesc.

Liliana Șetreanu spunea...

1.Alpii Scandinaviei au fost afectați în Cuaternar (Pleistocen) de glaciațiune, fiind acoperiți de calota glaciară care, în Holocen (Cuaternar) odată cu încălzirea climei, a determinat prin eroziune, crearea de văi și circuri glaciare, în multe din circuri acumulându-se apa, formându-se astfel lacurile glaciare.
O altă cauză este reprezentată de poziția geografică, în zona temperată rece și zona rece-subpolară. Și nu în ultimul rând altitudinile peste 2000 m.
2. Cea mai mare parte a populației este concentrată în Câmpia Padului, în preajma orașelor Milano, Torino, Bologna, Veneția, apoi în regiunea Genova-Florența,Livorno,Roma. Această distribuție este determinată de faptul că Nordul țării este urbanizat și mai industrializat (și concentrează o populație numeroasă), pe când regiunea sudică este agrară, fiind departe de progresul și de piețele din nordul Italiei (și ca urmare populația este mai redusă). Acest lucru este influențat și de climat: în nord climatul este mai favorabil locuirii și desfășurării activităților economice, pe când în sud clima prezintă o ariditate accentuată.

ana spunea...

as vrea sa stiu si eu care sunt deosebirile intre clima Pen. Italice si Pen. Iberice

ana spunea...

as vrea sa stiu si eu care sunt deosebirile intre clima Pen. Italice si Pen. Iberice

Liliana Șetreanu spunea...

Deosebiri între clima Pen. Iberice și clima Pen Italice:
1. În Pen. Iberică acționează atât mase de aer oceanic dinspre Atlantic, cât și mase de aer tropical dinspre Africa, pe când în Pen. Italică acționează doar mase de aer tropical.
2. În pen. Iberică se înregistrează precipitații medii anuale de sub 500 mm/an, pe cand în pen. Italică precipitațiile variază între 750-1000 mm/an;
3. În pen. Iberică se întâlnește un climat temperat-oceanic în partea de nord, cât și subtropical secetos în centru, pe când în pen. Italică este prezent un climat de tranziție în partea central-nord-estică.

Isabela spunea...

As vrea sa stiu si eu o cauza care determina valorile mari ale densitatii populatiei de-a lungul fluviului Rhin.

Liliana Șetreanu spunea...

Calea navigabila a Rhinului-cea mai importantă cale de transport fluvial din Europa, cu cel mai mare port fluvial din lume (Duisburg)- a determinat dezvoltarea regiunii industriale Rhin-Ruhr. Alături de aceasta, un rol important l-au avut zăcămintele de cărbuni, atât cocsificabili cât și energetici, Rhur-ul fiind cel mai mare bazin carbonifer din Europa de Vest. Pe baza cărbunilor din zonă și a minereurilor de fier din apropiere, s-a dezvoltat o puternică industrie siderurgică. Ulterior s-au dezvoltat și alte ramuri industriale. De aici densitățile mari ale populației.

Unknown spunea...

As vrea sa stiu raspunsul la :Precizati o cauză prin care să explicaţi “mozaicul petrografic” al Munţilor Apuseni . Multumesc

Liliana Șetreanu spunea...

Mozaicul petrografic al Munților Apuseni este dat diversitatea foarte mare a tipurilor de roci: șisturi cristaline și granite în centru, roci vulcanice vechi în Vlădeasa, dar și noi în Detunata; calcare vechi și alte roci sedimentare . Munții Apuseni au apărut în orogeneza alpină-prin cutări și înălțări repetate-mai întâi masivele cristaline, apoi cele vulcanice vechi și zonele de fliș, vulcanism neogen.

Anonim spunea...

as vrea sa stiu si eu doua asemanari si o deosebire intre clima i. islanda cu insula corsica va multumesc

Liliana Șetreanu spunea...

Sigur este vorba despre Islanda? Nu cumva e Irlanda?

Ioana spunea...

Ati putea sa-mi spuneti va rog un factor natural care favorizeaza cultura cerealelor in Campia Romana?

Liliana Șetreanu spunea...

*solurile fertile, de tipul cernoziomurilor;
*climatul de câmpie favorabil

Alisa ^^ spunea...

Buna ziua! Puteti sa-mi spuneti doi factori care au favorizat procesul de urbanizare in Germania?

Liliana Șetreanu spunea...

* Prezența resurselor de cărbuni în regiunea Rhin-Ruhr a reprezentat un factor important în conturarea acesteia ca una din cele mai importante regiuni urbane industriale;Germania dispune de resurse bogate, care au contribuit la dezvoltarea urbanizării.
*Prezența căii navigabile a Rhinului a determinat de asemenea, alături de resursele din zonă, un alt factor important în cadrul procesului de urbanizare; numărul mare de artere fluviale și canale navigabile, a reprezentat de asemenea un factor favorabil urbanizării.
* Dezvoltarea activităților industriale au determinat, de asemenea, un grad ridicat de urbanizare.
* Ieșirea la Marea Nordului și Marea Baltică a asigurat și asigură legături economice între Germania și țările din Europa, dar și din America,dezvoltându-se astfel orașele porturi, etc.

Alexutza071 spunea...

Buna ziua,ma puteti ajuta cu raspunsul la urmatoarele 3 intrebari? 1. Precizați o cauză care explică densitatea redusă a populatiei in Finlanda. 2.Precizati o cauza care explica numarul mare al imigrantilor in Marea Britanie,Spania si Italia si 3.Tabelul de mai jos cuprinde date statistice cu privire la anul 2009 la situatia imigrantilor in spatiul Uniunii Europene. in U.E. numarul imigrantilor este 2.999.000. in Marea Britanie 566.500 iar in Italia este 442.000. Se cere sa calculam ponderea imigrantilor in Marea Britanie si Italia din totalul populatiei imigrante inregistrate la nivelul Uniunii Europene. Va multumesc si sper ca imi puteti raspunde cat de repede posibil.

Liliana Șetreanu spunea...

1. Densitatea redusă a populației din Finlanda, are două cauze: prima se datorează faptului că suprafața Finlandei este mare, iar populația, redusă (densitatea populației, prin definitie, reprezintă raportul dintre populație și suprafața pe care aceasta o ocupă.); a doua cauză se datorează climatului rece al Finlandei, climat ce reprezintă un factor nefavorabil pentru localizarea populației (în climatul rece populația este mult mai redusă decât în climatul temperat, unde condițiile sunt mai favorabile locuirii).
2. Una din cauzele care explică numărul mare al imigranților în cele 3 țări, este aceea că respectivele țări se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire demografică (un procent foarte mare de populație vârstnică) și o natalitate foarte redusă, ceea ce determină un deficit de forță de muncă în cadrul populației active ocupate.
3. Această pondere se calculează după regula de 3 simplă, astfel:
Dacă 2 999 000 ....................100%
566.500 ..........................X
------------------------------------------------------------------
X= 566.500 x 100/2 999 000, faci calculul și afli ponderea imigranților pentru Marea Britanie. În mod asemănător, vei calcula și pentru Italia.
Sper că te-am lămurit. Dacă mai ai neclarități, lasă-mi mesaj.
Succes!

Unknown spunea...

Imi puteti raspunde,va rog,la urmatoarea cerinta ?
În anul 2007, temperatura medie a lunii iunie la București a fost de 24,4
iar la Albena (pe litoralul bulgăresc) a fost de 22,3
Precizați o cauză care determină diferența de temperatură înregistrată între cele două stații meteorologice.

Liliana Șetreanu spunea...

La Albena se resimte influența Mării Negre asupra climatului (mare care, vara favorizează temperaturi mai joase ale aerului umed) , pe când la București se resimt influențe climatice continentale estice, care determină temperaturi mai ridicate.

Unknown spunea...

imi poti spune:
-doua premise care favorizeaza cultura vitei de vie in Spania?
-doi factori care au sustinut dezvoltarea turismului in Spania?
-o cauza care explica prezenta mare a hidrocentralelor in zona montana decat in zona de campie?. multumesc,

Liliana Șetreanu spunea...

a) Climatul mediteraneean, cu veri călduroase și secetoase și ierni blânde și ploioase oferă condiții optime pentru vița de vie.
Suprafețele întinse de podiș cu pante line și versanți cu expunere sudică, însoriți și solurile carbonatice, tradițiile cu rădăcini antice în cultura viței de vie a locuitorilor din zonă, constituie premise favorabile pentru cultivarea viței de vie și producția de vin.
b) diversitatea resurselor turistice prezente în această țară, prezența mării și a climatului blând, mediteranean, ca și rețeaua foarte bine dezvoltată a stațiunilor turistice și balneoclimaterice din zona litoralului mediteranean (din Costa Brava, Costa del Sol, Costa Dorada) au susținut dezvoltarea turismului în Spania.
c) pantele mari din zonele montane, în care viteza apei râurilor este mult mai mare comparativ cu a celor din zonele de câmpie.

Unknown spunea...

imi puteti spune:
Trei asemanari intre clima statului marcat pe harta cu A (spania) si F (Grecia). Iar densitatea redusa in Suedia.

Liliana Șetreanu spunea...

1. Ambele state sunt traversate de izoterma de 15 grade Celsius;
2. Ambele state au climat mediteraneean;
3. În ambele țări acționează mase de aer tropical.

* Densitatea redusă în Suedia se datorează faptului că această țară are un climat rece, nefavorabil locuirii; și de asemenea, o suprafață mare și o populație redusă, comparativ cu suprafața. De aici valorile reduse ale densității populației.

Unknown spunea...

Buna ziua! Imi puteti spune două argumente care să susţină afirmaţia: „Câmpia Transilvaniei nu este o unitate de câmpie“?

Anonim spunea...

va multumesc, si eu cautam rezolvarea ptr exercitiul asta!

Liliana Șetreanu spunea...

1. Câmpia Transilvaniei are altitudini cuprinse între 400-600 m, mai mari decât cele ale câmpiilor, care, în mod normal, au altitudini între 0-300 m;
2. Câmpia Transilvaniei este o subunitate a unei unități deluroase (Depresiunea Colinară a Transilvaniei), formată din dealuri cu pante domoale, domuri, în cadrul cărora este cantonat gazul metan, nefiind caracteristice câmpiilor.

Liliana Șetreanu spunea...

Cu plăcere!

Anonim spunea...

. Prezentaţi două argumente pentru a susţine afirmaţia: „Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera F (Delta Dunarii )este o câmpie în formare”.

Liliana Șetreanu spunea...

În primul rând, trebuie să știi cum se formează o deltă, în acest caz, Delta Dunării: s-a format pe locul unui golf al Mării Negre, pe de o parte,din aluviunile transportate și depuse de Dunăre la gura de vărsare în mare, iar pe de altă parte din aluviunile aduse de curentul circular al Mării Negre, care a barat golful cu cordoane marine (grindurile marine ale deltei), formându-se astfel Delta.
Delta Dunării este o câmpie fluvio-marină joasă, cu altitudini cuprinse între -2m și 12 m, a cărei formare continuă și în prezent, și va continua, deoarece Dunărea va depune continuu, o mare cantitate de aluviuni.
Relieful pozitiv al acesteia este format din grinduri, ostroave, ocupând doar 13% din suprafața deltei, restul fiind ocupat de relieful negativ, constituit din canale, lacuri, bălți, mlaștini, gârle.

Unknown spunea...

Precizaţi doi factori care influenţează distribuţia spaţială a populaţiei pe continentul european.

Unknown spunea...

E. Prezentaţi:
1. o cauză prin care să explicaţi dispunerea radiar-concentrică a reţelei feroviare în România.
2. o cauză prin care să explicaţi “mozaicul petrografic” al Munţilor Apuseni.

Liliana Șetreanu spunea...

1. Structura rețelei feroviare din România este formată din 9 magistrale feroviare, toate pornind din București spre extremitățile țării. De asemenea, configurația reliefului carpatic (sub forma unui arc imens, cu înălțimi de la 800 la 2000 m, și lățimi de la 60 Km la peste 140 de Km, ce prezintă un grad diferit de fragmentare de la un sector la altul) a impus rețelei feroviare, o dispunere radiar-concentrică cu două inele, legate prin căi ferate transcarpatice (pe văile transversale).
2. Mozaicul petrografic din Apuseni este reprezentat de o diversitate foarte mare de roci: șisturi cristaline și granite (în centru, nord și vest);calcare vechi, alte roci sedimentare (fliș); roci vulcanice vechi (în Munții Vlădeasa) și noi (în munții Metaliferi). Aceste roci impun reliefului un aspect mozaicat.

Liliana Șetreanu spunea...

Populația Europei este distribuită inegal, fiind influențată de factori naturali (climă, relief, distanța față de tărmul mărilor și oceanelor, apele etc.), economici (prezența resurselor), tehnologici, demografici și sociali. Și, ca exemple: relieful influențează repartiția populației, prin altitudine, pante mari (cele mai mari concentrări de populație sunt întâlnite la altitudini joase -sub 500 m, în timp ce în zonele muntoase cu relief accidentat, populația este mai puțin numeroasă); clima este un alt factor care influențează repartiția populației, prin aceea că, cele mai favorabile climate pentru localizarea populației sunt cele temperate, în timp ce climatele reci-subpolare au rol nefavorabil pentru localizarea populației.

Liliana Șetreanu spunea...

Ioana Zimbru: - Prezentati doua obiective ale Uniunii Europene care pot contribui la dezvoltarea socio-economica a Romaniei.

Liliana Șetreanu spunea...

1. Susținerea procesului de tranziție democratică și de restructurare economică, prin acordarea de împrumuturi nerambursabile și asistență tehnică. De exemplu, pentru dezvoltarea agriculturii în România și pentru punerea în practică a programelor pentru mediul rural, în perioada 2007-2009 au fost alocate 15 miliarde de euro.O treime din bugetul U.E. este alocat creării de noi locuri de muncă în zone dezavantajate și calificării și recalificării celor care au rămas fără locuri de muncă.
2. Promovarea dialogului structurat pe probleme majore proprii fiecărei țări.
3. Realizarea uniunii vamale între statele membre, formarea pieței unice europene, au impulsionat dezvoltarea schimburilor economice între statele membre.
4. Libera circulație a persoanelor a determinat o nouă dinamică teritorială a populației, românii căpătând dreptul de a lucra legal în diverse domenii în țările U.E., ceea ce determină o contribuție semnificativă la dezvoltarea economiei României.

Unknown spunea...

De ce in Pen. Scandinavia fluviile sunt scurte?

Unknown spunea...

Imi puteti raspunde la urmatoarele intrebari,va rog.?
1.Importanta economica a axei Rhin-Main-Dunare
2. 2 factori care explica diversitatea invelisului biopedogeografic
3.Reteaua feroviara aproape absenta in Finlanda,Suedia . De ce ?

Liliana Șetreanu spunea...

3. Rețeaua feroviară este aproape absentă doar în Nordul Finlandei și Suediei, în restul teritoriilor acestor țări ea este destul de dezvoltată. Este aproape absentă în N. deoarece, părțile nordice ale acestor state sunt situate în zona de climă rece (climat subpolar), nefavorabil localizării populației (densitatea populației are valori foarte reduse, de sub 10 loc./Kmp). Suprafețele întinse acoperite de zăpadă și gheață, cât și concentrarea redusă a populației, nu au permis construirea unei rețele feroviare semnificative.
2. Diversitatea învelișului biopedogeografic, se datorează, pe de o parte, desfășurării în latitudine a continentului (conturându-se astfel zone de vegetație precum:zona mediteraneană, specifică Europei Sudice; zona pădurilor de foioase, în vestul și centrul Europei; zona pădurilor de conifere, în partea de nord a continentului; zona de tundră, zona de stepă și silvostepă etc.), iar pe de altă parte, dispunerii altitudinale a reliefului (vegetația este etajată în funcție de altitudine: stepă și silvostepă în zonele de câmpii și podișuri joase; zona de pădure, începe cu pădurea de stejar: 300m-600m; se continuă cu etajul fagului: 600m-1200 m; și, se termină cu etajul coniferelor: 1200m-1800 m; iar în zona alpină se dezvoltă vegetația alpină, cu două etaje: subalpin: 1800 m- 2000m, și alpin:la peste 2000 m). Cu alte cuvinte, doi factori care explică diversitatea învelișului biopedogeografic, sunt latitudinea și altitudinea. Dar trebuie să dai explicația completă, pentru a scoate în evidență rolul acestor factori.
1. Axa fluvială navigabilă Rhin-Main-Dunăre are o importanță economică deosebită, deoarece: asigură, pe de o parte, legături economice (schimburi comerciale, și nu numai) atât între țările din bazinul hidrografic al Dunării, cât și între țările din vestul continentului (ce dețin tehnologii moderne) și cele din est (bogate în resurse naturale), dar și între țările Europei Occidentale și cele din Orientul Apropiat și Mijlociu. Pe de altă parte, prezența acestei axe navigabile, a determinat un grad ridicat de urbanizare și industrializare, mai ales în regiunea Rhin-Ruhr (bogată în resurse de cărbuni și minereuri de fier). Și, nu în ultimul rând, această axă, leagă Marea Nordului de Marea Neagră.

Liliana Șetreanu spunea...

Relieful peninsulei Scandinave a fost supus modelării glaciațiunii cuaternare, luând naștere astfel țărmurile cu fiorduri (vechi văi glaciare invadate de apele mării, cu aspectul unor golfuri înguste, cu pereți înalți și abrupți), coline morenaice și câmpii înalte - cu lacuri și râuri cu albii slab definite. De asemenea, tot datorită actiunii calotei glaciare, s-au format foarte multe lacuri glaciare (între morene), legate între ele prin râuri scurte. În concluzie, râurile sunt scurte pentru că o mare parte din văile glaciare au fost transformate în fiorduri, sub acțiunea ghețarilor și a apei mării, dar și pentru că fac legătura între numeroasele lacuri prezente în această peninsulă.

Unknown spunea...

Va multumesc foarte mult !

Liliana Șetreanu spunea...

Cu plăcere!

Unknown spunea...

imi puteti, va rog, raspunde la urmatoarele intrebari?
1) estonia are o clima temperat-continetala?
2) slovacia are o clima temperat continentala de tranzitie?
3) numele unei hidrocentrale construite de serbia in colaborare cu romania?
4) 2 porturi fluviale din spania?
5) vistula se varsa prin delta?

multumesc anticipat!

Liliana Șetreanu spunea...

1. Da.
2. Da, dar și montană, temperat continentală.
3. Porțile de Fier II (Ostrovu Mare).
4. Sevilla -pe Guadalquivir, Valencia pe Turia.
5. Da.

Unknown spunea...

multumesc! m-ati mai putea ajuta la un exercitiu?
tabelul de mai jos prezinta ponderea suprafetelor agricole si a suprafetelor forestiere in austria si in belgia: austria -suprafata agricola ( 38,4%) si suprafata forestiera ( 47,2%) si belgia suprafata agricola ( 45%) si suprafata forestiera (22,4 %)
prezentati doua cauze care explica diferentele dintre cele doua state privind utilizarea terenurilor.

Liliana Șetreanu spunea...

1. Suprafața agricolă de 45% din Belgia se datorează mai multor factori: condițiilor naturale favorabile (climă umedă și sol nisipos), mărirea suprafeței arabile datorită defrișărilor în zonele de podiș, desecărilor și îndiguirilor (în polderele din Flandra); în timp ce în Austria suprafața agricolă este mai redusă (38,4%), deoarece agricultura în această țară se practică pe suprafețe mult mai reduse (Bazinul Vienei-principala regiune arabilă, și regiunea prealpină-Alpenvorland-unde se cultivă pomi fructiferi și viță de vie). În concluzie, suprafețele joase mult mai extinse în Belgia decât în Austria, determină diferențele dintre cele două state.
2. Pe de altă parte, Austria este o țară muntoasă (Alpii Austrieci ocupă aproape jumătate din suprafața țării), care deține suprafețe forestiere mult mai mari decât Belgia-unde altitudinile maxime se apropie de 700m- și prin urmare, suprafețe de păduri mult mai reduse, de aici diferențele de suprafețe forestiere dintre cele două state.

Unknown spunea...

o cauza care determina dezvoltarea turismului cultural in spania??

Unknown spunea...

o cauza care determina dezvoltarea turismului cultural in spania

robertooooo96 spunea...

Precizaţi două cauze care determină distribuţia neuniformă a precipitaţiilor medii anuale în
Europa.

Liliana Șetreanu spunea...

1. Influența maselor de aer determină distribuția neuniformă a precipitațiilor în Europa, astfel: masele de aer oceanic, ce acționează în vestul continentului determină precipitații bogate în aceste regiuni; masele continentale estice de ariditate, ce acționează în estul continentului, determină precipitații reduse; influența maselor tropicale în sudul continentului determină precipitații în sezonul ploios (iarna); masele de aer arctic și scandinavo-baltic, ce acționează în nordul continentului, determină precipitații moderate și chiar reduse,pe alocuri, mai ales sub formă solidă (zăpadă) etc.
2. Un alt factor ce influențează distribuția neuniformă a precipitațiilor, este relieful,prin altitudine: pe măsură ce crește altitudinea, crește și cantitatea de precipitații.

Liliana Șetreanu spunea...

Dezvoltarea turismului cultural în Spania este influențat de existența: unor vechi centre cultural artistice (Sevilla), a unor vestigii antice, medievale, adesea orașe-muzeu (Madrid-muzeul Prado). Sunt frecventate, de asemenea, centre urbane, precum Madrid, Cordoba, Sevilla, Granada, căutate pentru exotismul moștenirii culturale maure.

Unknown spunea...

Comparaţi cadrul natural al Greciei cu cel al Republicii Moldova, precizând trei deosebiri.

Liliana Șetreanu spunea...

1. Republica Moldova are un climat temperat-continental, pe când Grecia are un climat mediteranean.
2. În Republica Moldova se întâlnește vegetație de stepă și silvostepă, în timp ce în Grecia, vegetație de maquis și frigana.
3. Grecia are ieșire la mare, iar Republica Moldova, nu.
4. În Grecia altitudinile sunt mai mari (2911 m, Mt. Olimp) decât în Republica Moldova (429,5 m, în Dealul Bălănești).

Unknown spunea...

imi puteti scrie va rog, temperaturile medii anuale si precipitatiile medii anuale din fiecare clima a europei? va multumesc foarte mult! (imi trebuie pentru precizarea a 3 deosebiri dintre 2 state din europa)

Unknown spunea...

două cauze care să explice creşterea debitului Dunării în lunile de primăvară la Olteniţa

Liliana Șetreanu spunea...

1. Topirea zăpezilor și ploile de primăvară determină creșterea debitelor râurilor, care se varsă în Dunăre;
2. Numărul mare de afluenți, pe care Dunărea îi primește în amonte de Olenița, pe teritoriul României;

Ana Vornicu spunea...

Explicaţi influenţa Oceanului Atlantic asupra climatului zonelor litorale, precizând două efecte ale acestei influenţe.

Liliana Șetreanu spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Liliana Șetreanu spunea...

Influența Curentului Cald al Atlanticului de Nord determină încălzirea climatului zonelor litorale vestice ale continentului, și implicit, temperaturi pozitive tot timpul anului.

Unknown spunea...

Precizati o asemanare intre clima Podisului Getic si Campia Moldovei.

Unknown spunea...

Precizati o asemanare intre clima Podisului Getic si Campia Moldovei.

Robert Moise spunea...

Prezentați două argumente care ilustrează rolul Munților Carpați în clima României

Unknown spunea...

Un factor natural care a favorizat dezvoltarea culturii cerealelor in Câmpia Română

Unknown spunea...

Precizati doua cauze care determina distribuția inegala a infrastructurii de transport in Europa.

Postări populare