Excursia poate fi axată pe vizitarea mai multor obiective turistice importante, printre care : Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Turnu, Cetatea Făgărașului și Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus).
Mănăstirea Cozia- unul dintre cele mai importante monumente istorice ctitorite de către Mircea cel Bătrân.
Aceasta este situată în stațiunea Călimănești la 3 Km nord, pe DN 7 (E68)-Râmnicu Vâlcea-Sibiu, la poalele masivelor Cozia și Căpățânii din Carpații Meridionali.
Mănăstirea Cozia reprezintă ctitoria lui Mircea cel Bătrân (între anii 1386-1388).
Numele de Cozia derivă din cuvântul "coz", care în limba peceneagă-cumană, înseamnă "nucet" (loc cu nuci sau crângul cu nuci). Pe baza altor informații filologice numele ar deriva de la slavonul "Koz" ce înseamnă capră.
Există surse bibliografice care afirmă că Mircea cel Bătrân a ales acest loc de ctitorie la sfatul călugărului erudit Nicodim de la Tismana, acesta fiind și confesorul voievodului încă de pe vremea tinereții.
Primul document care atestă punerea temeliei Mănăstirii Cozia, de către Mircea cel Bătrân este un hrisov din 1388 : " după voia mea una se făcu în numele Sfintei și Mântuitoarei Treimi în locașul zis Nucet....".
Mircea a murit la începutul anului 1418 la reședința sa din Argeș; a fost adus la Cozia și înmormântat într-o criptă asemănătoare celor din țările occidentale, iar o piatră funerară cu decorațiuni a fost așezată deasupra mormântului. Această piatră funerară a fost distrusă în timpul ocupației străine din 1916-1918, fiind înlocuită cu alta mai nouă pe care era gravată inscripția: "Aici odihnește Mircea, prinț al Valahiei, mort în anul 1418".
Tot în această mănăstire, lângă mormântul lui Mircea cel Bătrân se află și mormântul mamei lui Mihai Viteazul, care s-a călugărit aici în anul 1601, sub numele de maica Teofana. Ea a murit în anul 1605, iar pe piatra funerară care acoperă mormântul se găsește inscripția:" Aici odihnește maica Teofana, mama lui Mihai Voievod, mort și el, a cărui fiică prințesa Florica și fiul lui Mihai, Nicolae Voievod și-au făcut o datorie de suflet să-i graveze numele în timpul lui Radu Voievod 7114.....".
Pictura bisericii a fost realizată în întregime în stilul secolului al XIV-lea.
Această fortăreață a fost ultima dată folosită în 1821 de către Tudor Vladimirescu.
Neagoe Basarab (în 1517) și Constantin Brâncoveanu (în jurul anului 1707) i-au adăugat noi clădiri. Aceștia au construit în interiorul incintelor mănăstirii două fântâni, spațioasele "încăperi princiare", patru terase și "vechea bucătărie" cu anexele ei, în stil brâncovenesc. Clădirile mănăstirii au fost avariate , unele chiar distruse în timpul Primului război mondial și ocupațiilor străine ce au urmat. După lungi perioade de restaurări, mănăstirea și-a recăpătat vechiul aspect.
"Colecția de obiecte religioase" este expusă în muzeul mănăstirii unde pot fi admirate:
În estul clădirilor se află o galerie în stil brâncovenesc, ce duce la cele două capete ale mănăstirii, pereții unuia coborând până în malul Oltului.
Ca urmare a importanței pe care o are Mănăstirea Cozia, aceasta este prezentă și în literatură. Călugării mănăstirii au spus că s-au editat 50 de poezii care evocă trecutul ei glorios.
Dintre acestea, mai reprezentative sunt:
Cei care vizitează aceată mănăstire, mai pot vizita în apropiere:
Mănăstirea Cozia- unul dintre cele mai importante monumente istorice ctitorite de către Mircea cel Bătrân.
Aceasta este situată în stațiunea Călimănești la 3 Km nord, pe DN 7 (E68)-Râmnicu Vâlcea-Sibiu, la poalele masivelor Cozia și Căpățânii din Carpații Meridionali.
Mănăstirea Cozia reprezintă ctitoria lui Mircea cel Bătrân (între anii 1386-1388).
Numele de Cozia derivă din cuvântul "coz", care în limba peceneagă-cumană, înseamnă "nucet" (loc cu nuci sau crângul cu nuci). Pe baza altor informații filologice numele ar deriva de la slavonul "Koz" ce înseamnă capră.
Există surse bibliografice care afirmă că Mircea cel Bătrân a ales acest loc de ctitorie la sfatul călugărului erudit Nicodim de la Tismana, acesta fiind și confesorul voievodului încă de pe vremea tinereții.
Primul document care atestă punerea temeliei Mănăstirii Cozia, de către Mircea cel Bătrân este un hrisov din 1388 : " după voia mea una se făcu în numele Sfintei și Mântuitoarei Treimi în locașul zis Nucet....".
Mircea a murit la începutul anului 1418 la reședința sa din Argeș; a fost adus la Cozia și înmormântat într-o criptă asemănătoare celor din țările occidentale, iar o piatră funerară cu decorațiuni a fost așezată deasupra mormântului. Această piatră funerară a fost distrusă în timpul ocupației străine din 1916-1918, fiind înlocuită cu alta mai nouă pe care era gravată inscripția: "Aici odihnește Mircea, prinț al Valahiei, mort în anul 1418".
Tot în această mănăstire, lângă mormântul lui Mircea cel Bătrân se află și mormântul mamei lui Mihai Viteazul, care s-a călugărit aici în anul 1601, sub numele de maica Teofana. Ea a murit în anul 1605, iar pe piatra funerară care acoperă mormântul se găsește inscripția:" Aici odihnește maica Teofana, mama lui Mihai Voievod, mort și el, a cărui fiică prințesa Florica și fiul lui Mihai, Nicolae Voievod și-au făcut o datorie de suflet să-i graveze numele în timpul lui Radu Voievod 7114.....".
Pictura bisericii a fost realizată în întregime în stilul secolului al XIV-lea.
Această fortăreață a fost ultima dată folosită în 1821 de către Tudor Vladimirescu.
Neagoe Basarab (în 1517) și Constantin Brâncoveanu (în jurul anului 1707) i-au adăugat noi clădiri. Aceștia au construit în interiorul incintelor mănăstirii două fântâni, spațioasele "încăperi princiare", patru terase și "vechea bucătărie" cu anexele ei, în stil brâncovenesc. Clădirile mănăstirii au fost avariate , unele chiar distruse în timpul Primului război mondial și ocupațiilor străine ce au urmat. După lungi perioade de restaurări, mănăstirea și-a recăpătat vechiul aspect.
"Colecția de obiecte religioase" este expusă în muzeul mănăstirii unde pot fi admirate:
- documente originale;
- icoane valoroase, pictate pe lemn sau sticlă, înrămate în argint, datând de două secole;
- obiecte de cult;
- tipărituri din presa românească sau străină;
- manuscrise cu caractere chirilice, slavone și grecești;
- evanghelii legate în metal prețios și bătute cu pietre prețioase (printre ele aflându-se și Psaltirea lui Dosoftei);
- fragmente de piese din secolul al XIV-lea;
- câteva fragmente de piatră funerară a lui
În estul clădirilor se află o galerie în stil brâncovenesc, ce duce la cele două capete ale mănăstirii, pereții unuia coborând până în malul Oltului.
Dintre acestea, mai reprezentative sunt:
- Gr.Alexandrescu - Umbra lui Mircea la Cozia
- Mihai Eminescu - Scrisoarea III (fragment)
- D. Ciurez - Noaptea-n miez la mănăstire
- E. Jebeleanu - Cozia
- I. Brad - Epitaf la Mănăstirea Cozia
- V. Tulbure - Mircea
Cei care vizitează aceată mănăstire, mai pot vizita în apropiere:
- Parcul Național Cozia-7,7 Km
- Vestigiile romane (Castrul Arutela -0.4 Km)-pe malul stâng al Oltului
- Fântâna lui Cuza
- Cascadele din zonă
- Mănăstirea Turnu-1,9 Km
- Mănăstirea Frăsinei-9,5 Km
- Mănăstirea Stânișoara- 3,8 Km
- Schitul Ostrov-3,6 Km
- Muzeul Satului Vâlcean-14,5 Km
- Schitul Pahomie- 9,2 Km
- Mănăstirea Sărăcinești- 13,4 Km
- Mănăstirea Cornetu-Brezoi- 9,2 Km
- Schitul Iezer-12,6 Km
- Centrele Băile Olănești-9,2 Km, și Călimănești Căciulata-2,4 Km, unde se poate înnota în piscinele cu apă geotermală în aer liber, mai ales vara.
- se pot practica diverse sporturi (pescuit, ciclism), sau se pot face trasee turistice montane în Muntele Cozia și împrejurimi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu