Olimpiada Științele Pământului- etapa județeană

BAREM DE EVALUARE

OLIMPIADA DE GEOGRAFIE ETAPA JUDEŢEANĂ , CLASA a IX-a

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

OLIMPIADA  DE GEOGRAFIE

ETAPA JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012

PROBA TEORETICĂ

CLASA a IX-a

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I (15 puncte)

      1.  Explicaţi faptul că valoarea maximă a gravitaţiei terestre se înregistrează la cei doi poli,     

        iar valoarea minimă a gravitaţiei terestre se înregistrează la Ecuator.               8 puncte

               2.  Precizaţi patru consecinţe ale gravitaţiei terestre.                                              4 puncte

               3.  Precizaţi trei consecinţe ale înclinării axei terestre.                                            3 puncte      

           SUBIECTUL II (8 puncte)

        

        1.  Pe o hartă realizată la scara 1:1.550.000, distanţa între două localităţi este de 12,6 cm.

a.      Calculaţi distanţa între cele două localităţi, în kilometri.

b.      Construiţi scara grafică simplă pentru scara numerică menţionată.

2.  Este marţi dimineaţa, ora 7.00 şi te pregăteşti să pleci la şcoală. Longitudinea locului în care te afli este de 150º E. Precizează ziua şi ora înregistrate pe primul meridian.

SUBIECTUL II (19 puncte)

Analizaţi harta alăturată.

Precizaţi:

a.      denumirea articulaţiilor ţărmurilor marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2 şi 3;
b.      denumirea tipurilor de ţărmuri marcate, pe hartă, cu numerele 4, 5 şi 6;

c.      o cauză a formării tipului de ţărm, marcat, pe hartă, cu numărul 6;

d. denumirea unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A, B, C şi D;

e. modul de formare pentru unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi B;

f. trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C şi cel al unităţii marcate, pe hartă, cu litera D.                                                                                                 

                                                                                                                

Fig. 1

SUBIECTUL IV  ( 48 puncte)
1. Analizaţi cu atenţie imaginile alăturate.

Precizaţi:

a. pentru fig.1

– forma de relief marcată cu numărul 1 şi trei caracteristici ale acesteia;

- cauza deplasării plăcilor tectonice;

- denumirea treptei de relief marcată cu  numărul 3;
- adâncimea maximă care poate fi atinsă în punctul 2.                                                                                                   

                                                                        7 puncte

b. pentru fig. 2 

-  tipul de structură;

- denumirea elementelor structurii notate cu numerele 1, 2 şi 3;

- o cauză a formării acestui tip de structură.

                                                                        5 puncte

c. pentru fig.3

– tipul de structură;

- denumirea elementelor structurii notate cu numerele 1, 2 şi 3;

- trei tipuri de forme de relief create pe o astfel de structură şi două exemple regionale tipice din Europa.

Fig.2

                                                                        9 puncte

d. pentru fig.4 – tipul de structură căruia îi corespunde relieful din imagine, doi agenţi morfogenetici care pot modela relieful, trei procese geomorfologice care pot fi predominante.           6 puncte   

2.

a. Definiţi următoarele noţiuni geografice:

-          sufoziune, ogaşe, abraziune, deflaţie, lagună, hamade,  doline.

Fig.3

                                                                          14 puncte

b. Reprezentaţi grafic un torent cu elementele lui componente.

                                                         7 puncte

Fig.4

                   

       

   

          

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

OLIMPIADA  DE GEOGRAFIE

ETAPA JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012

PROBA TEORETICĂ

CLASA A IX-A

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUBIECTUL I (15 puncte)

Se acordă  15 puncte pentru răspunsul corect şi complet:

1.      8 puncte, astfel: pentru explicarea  valorii maxime a gravitaţiei terestre la cei doi poli: raza polară este mai scurtă, datorită mişcării de rotaţie a Pământului (2p); forţa centrifugă este nulă (2p); pentru explicarea  valorii minime a gravitaţiei terestre la Ecuator: raza ecuatorială este maximă, datorită mişcării de rotaţie (2p); forţa centrifugă are cea mai mare valoare şi acţionează în sens contrar forţei gravitaţionale (2p);                                    

2.  4 puncte, câte 1p pentru fiecare consecinţă corect precizată: eroziunea (1p); formarea vânturilor (1p); curgerea râurilor (1p);  concentrarea aerului în troposferă (1p). 

Se acceptă oricare altă formulare corectă a răspunsului.

3. 3 puncte, câte 1p pentru fiecare consecinţă corect precizată: repartiţia inegală pe suprafaţa terestră a cantităţii de energie solară care scade treptat spre latitudinile mari (1p); variaţia duratei perioadei de lumină şi întuneric în timpul anului (1p); formarea anotimpurilor (1p).

SUBIECTUL II (8 puncte)

Se acordă  8 puncte pentru răspunsul corect şi complet:

1. a calculul distanţei 195,3km(2 p); 

    b construirea scării grafice (2 p);

2. ziua – luni (2 p); ora -21/9.00p.m(2 p).

SUBIECTUL III (19 puncte)

Se acordă  21 puncte pentru răspunsul corect şi complet:

 a. 1-peninsulă(1p); 2 – golf(1p); 3 – insulă sau arhipelag(1p);

 b. 4 – ţărm cu deltă(1p); 5 - ţărm cu fiorduri(1p); 6 – ţărm cu estuar(1p);

 c. o cauză: maree puternic (1p);

 d. A – Câmpia Mississippi(1p);B – Pod. Labrador(1p); C – Munţii Stâncoşi(1p); D- Munţii Appalachi(1p).

 e. A – acumularea sedimentelor în arii continentale mai joase (1p); B – eroziunea unor scuturi continentale (1p).

  f. Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: modul de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, înclinare, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului (6p).

SUBIECTUL IV ( 48 puncte)

1. Se acordă  27 puncte pentru răspunsul corect şi complet:

a)      Pentru fig. 1 : 1 – dorsala medio-atlantică (1p); trei caracteristici: rift activ (1p); intersectată de falii (1p); expansiunea fundului oceanic (1p); o cauză – curenţii magmatici ascendenţi din astenosferă (1p); 3 – abruptul continental (1p);adâncimea maximă – (-200m) (1p); - total 7 puncte

b)     Pentru fig. 2 :  structură faliată (1p); 1 – horst (1p); 2 – graben (1p); 3 – falie (1p); o cauză – mişcările tectonice (1p) – total 5 puncte

c)      Pentru fig. 3: structură cutată (1p); 1 – cută (1p); 2 – anticlinal (1p); 3 – sinclinal (1p); oricare trei tipuri de relief: relief appalachian, relief jurassian, relief de tip subcarpatic, culmi pe anticlinal, văi principale şi depresiuni pe sinclinale, depresiuni de tip butonieră etc. (3p); două exemple: Munţii Jura (1p); Subcarpaţii (1p) – total 9 puncte

d)     Pentru fig. 4: structură cutată (1p); apa de precipitaţii/de şiroire (1p), schimbările termice (1p); oricare trei procese geomorfologice: pluviodenudarea, dezagregarea, eroziunea torenţială, prăbuşiri, alunecări (3p) – total 6 puncte

2. Se acordă 21 puncte, din care:

a.      câte 2p pentru fiecare definiţie corectă – total 14 puncte;

b.      4 puncte pentru reprezentarea grafică corectă şi 3 puncte pentru precizarea elementelor componente, câte 1p pentru fiecare: bazin de recepţie, canal de scurgere, con de dejecţie) – total 7 puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

OLIMPIADA  DE GEOGRAFIE

ETAPA JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012

PROBA PRACTICĂ SCRISĂ

CLASA a IX-a

·        Toate subiectele sunt obligatorii

·        Se acordă 10 puncte din oficiu

       Timpul efectiv de lucru este de 60 minute

SUBIECTUL I (30 puncte)

Analizaţi harta alăturată. Precizaţi:                

a) denumirea subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2, 3, 4 şi 5;

b) Pentru subunităţile de relief marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 4 precizaţi :

-          modul de formare 

-          câte două tipuri de roci ;

-          câte două tipuri de relief.

c) Pentru subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul 3 precizaţi :

-          trei procese geomorfologice specifice ;

-          două forme de relief rezultate.

SUBIECTUL II (16 puncte)

Definiţi termenii/noţiunile geografice: piemont, câmpie de subsidenţă, câmpie piemontană şi terasă.

SUBIECTUL III (18 puncte)

Analizaţi harta judeţului Dâmboviţa de mai sus. Menţionaţi cele 3 tipuri genetice de câmpii. Daţi câte un exemplu din fiecare tip genetic de câmpie menţionat.

SUBIECTUL IV (26 puncte)

În imaginile de mai jos sunt forme de relief rezultate prin acţiunea de modelare a scoarţei terestre de către agenţii morfogenetici externi, din judeţul Dâmboviţa.

Precizaţi :

a)      pentru fig. A - procesul geomorfologic reprezentat; elementele formei de relief, notate cu numere de la 1 la 5; o cauză a declanşării procesului; o măsură de prevenire a declanşării procesului.

b)     pentru fig. B – un element, vizibil în imagine, al procesului geomorfologic reprezentat în fig. A.

c) pentru fig. C – forma malului în punctul 1; forma de relief din punctul 2; procesul geomorfologic din punctul 3; agentul modelator extern notat cu numărul 4.

Fig.B

Fig.A

Fig.C

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

OLIMPIADA  DE GEOGRAFIE

ETAPA JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012

PROBA PRACTICĂ SCRISĂ

CLASA a IX-a

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUBIECTUL I (30 puncte)

Se acordă 30 puncte pentru răspunsul corect şi complet:

a) 1- Munţii Bucegi(2 p); 2- Câmpia înaltă a Târgoviştei(2 p); 3- Piemontul Cândeşti(2 p); 4- Subcarpaţii Ialomiţei, (2 p);  5- Câmpia Titu(2 p).                                                                                                      

b) Modul de formare(2 p); tipuri de roci : conglomerate, gresii, argile, marne, calcare sau oricare alt răspuns corect(4 p);  tipuri de relief: relief glaciar, relief periglaciar, relief de eroziune diferenţială, relief gravitaţional, relief fluvial, relief pe structură cutată, relief carstic, relief carstic pe sare sau oricare alt răspuns corect(4 p);

c) Oricare trei procese geomorfologice: eroziune torenţială, eroziune superficială, eroziune fluvială, eroziune laterală, eroziune în adâncime, transport, acumulare fluvială(6 p);  oricare două forme de relief: rigole, ravene, ogaşe, torenţi, alunecări de teren, versanţi, văi, terase, lunci, piemonturi(4 p).

SUBIECTUL II (16 puncte)

Se acordă 16 puncte pentru răspunsul corect şi complet:

Piemont - relief de acumulare creat la baza unei regiuni mai înalte prin procesele de acumulare                  realizate de o reţea de râuri cu un predominant caracter torenţial (4 p);

 Câmpie de subsidenţă – câmpie inundabilă situată sub 100 m altitudine (4 p);

 Câmpie piemontană – câmpie clădită de râuri la poala muntelui prin aglomerări de aluviuni (4 p);

Terasă – treaptă situată deasupra luncii, pardosită adesea cu pietrişuri (4 p).

       Se acceptă oricare altă formulare corectă.

SUBIECTUL III (18 puncte)

Se acordă 18 puncte pentru răspunsul corect şi complet:

 Tipuri genetice de câmpii: câmpie joasă(3 p); câmpie înaltă(3 p); câmpie tabulară(3 p). Exemplele asociate tipului de câmpie: Câmpia Titu(3 p);  Câmpia Picior de Munte/Câmpia Cricov/Câmpia Târgoviştei(3 p);  Câmpia Vlăsiei/Câmpia Găvanu-Burdea(3 p).

SUBIECTUL IV (26 puncte)

Se acordă 26 puncte pentru răspunsul corect şi complet:

a) Pentru Fig. A : procesul geomorfologic predominant – alunecare(2 p); elementele formei de relief: 1 – râpa de desprindere(2 p); 2 – treaptă sau val de alunecare(2 p); 3 – corpul alunecării(2 p); 4 – patul de alunecare(2 p);  5 - fruntea alunecării(2 p); o cauză a declanşării procesului – substratul argilos, panta, despădurire/defrişare, păşunatul excesiv etc.(2 p); o măsură de prevenire a declanşării procesului – împădurire, rigole de scurgere a apei de precipitaţie, terasare, aratul în lungul curbei de nive(2 p);

Se acceptă oricare altă formulare corectă

b) Pentru Fig. B – un element vizibil: treapte/valuri de alunecare sau corpul alunecării(2 p);

c) Pentru Fig. C   forma malului : în punctul 1 - concavă(2 p); forma de relief din punctul 2 – terasă     de luncă(2 p); procesul geomorfologic din punctul 3 – acumulare(2 p); agentul extern notat cu 4  - apa râului(2 p).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

OLIMPIADA DE GEOGRAFIE ETAPA JUDEŢEANĂ – CLASA a XII-a, Târgovişte, 3 martie 2012

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

OLIMPIADA  DE GEOGRAFIE

ETAPA JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012

PROBA TEORETICĂ

CLASA a XII-a

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I (20 puncte)

Explicaţi :

1. faptul că ţărmul vestic al Norvegiei prezintă fiorduri, iar ţărmul nordic al Poloniei lagune şi             

    limane; precizaţi o caracteristică geomorfologică pentru fiecare tip de ţărm;

2. frecvenţa fenomenelor de secetă în Câmpia Precaspică, enumerând doi factori determinanţi;

3. prezenţa lacurilor glaciare în Munţii Alpi, evidenţiind două cauze în acest sens şi patru exemple;

4. două aspecte privind originalitatea Mării Negre în raport cu alte mări;

5. zonalitatea latitudinală a vegetaţiei din Câmpia Est Europeană;

6. frecvenţa redusă a proceselor de eroziune în Podişul Mehedinţi;

7. faptul că la aceeaşi latitudine în Podişul Dobrogei de Sud precipitaţiile sunt de 400 mm/  an,

 iar în Câmpia Burnazului de 500-600 mm/an.                                                                   

SUBIECTUL II (25 puncte)                                                                                               

      Se dă afirmaţia: ”Relieful de câmpie ocupă peste 50% din Europa, având altitudini sub 250m. Sunt câmpii litorale, câmpii dezvoltate prin umplerea unor bazine tectonice şi câmpii formate prin sedimentarea unor platforme vechi coborâte. Una dintre aceste câmpii a fost puternic modelată de calota cuaternară devenind o câmpie fluvio-glaciară străbătută de şiruri de coline morenaice care adăpostesc lacuri, numite Colinele Pomeraniei şi Colinele Mazuriei.”

Precizaţi:

1.      denumirea unităţii de relief descrisă în textul de mai sus;

2.      trei caracteristici ale reliefului  acestei câmpii;

3.      două tipuri climatice specifice unităţii respective;

4.      cinci artere hidrografice care străbat această unitate de relief;

5.      un tip de vegetaţie şi un tip  de sol caracteristice acestei câmpii;

6.      trei state care se suprapun acestei unităţi de relief;

7.      trei concentrări urbane din această unitate de relief;

8.      câte patru oraşe importante din fiecare conurbaţie menţionată anterior.                                                                                                                                                                                               

SUBIECTUL III (23 puncte)

 1. Pe harta de mai jos este redată densitatea populaţiei Europei.

        a) Selectaţi  o  regiune geografică cu valori ridicate şi o regiune cu valori scăzute ale densităţii populaţiei.

         b) Precizaţi două cauze  ale diferenţelor  densităţii populaţiei.

       

2. Harta de mai jos reprezintă distribuţia spaţială a ratei natalităţii din România, pe judeţe.     

            a) Identificaţi trei judeţe cu valorile  maxime şi trei judeţe cu valori minime.

            b) Menţionaţi trei factori care au determinat aceste valori extreme ale natalităţii.

      3. Prezentaţi două deosebiri dintre peisajele agricole specifice Europei de Est şi ale Europei de Vest.   

4. Se dau oraşele: Bruxelles, Cadiz, Cambridge, Duisburg, Eindhoven, Frankfurt,  Geneva, Kiruna, Leipzig, Murmansk, Soci,  Uppsala. Pentru acestea precizaţi:

          a) funcţia dominantă a fiecărui oraş menţionat mai sus;

          b) specificul funcţiei îndeplinite.                                                                                                             

SUBIECTUL IV (22 puncte)

Analizaţi datele din tabelul de mai jos.

Tabel.  Fondul funciar după modul de folosinţă al terenurilor şi pe regiuni de dezvoltare

Regiunea de Dezvoltare	Suprafaţa totală (%)	Suprafaţa agricolă (%)	din care					Păduri  (%)	Ape, bălţi (%)	Alte suprafeţe (%)
			Arabil (%)	Păşuni (%)	Fâneţe (%)	Vii (%)	Livezi (%)
TOTAL	100	61,71	64,04	22,75	10,18	1,52	1,50	28,44	3,52	6,33
NORD-EST	100	57,82	64,85	23,23	9,24	1,61	1,05	33,46	1,94	6,77
SUD-EST	100	65,25	78,36	14,20	2,68	3,79	3,79	16,01	12,79	5,94
SUD	100	71,07	80,63	11.83	4,25	1,35	1,92	19,64	2,96	6,33
SUD-VEST	100	61,89	69,48	20,85	4,83	2,23	2,61	29,38	2,49	6,23
VEST	100	59,07	57,58	29,30	11,20	0,46	1,46	34,25	1,42	5,26
NORD-VEST	100	61,19	48,61	31,28	17,96	0,41	1,72	30,25	1,49	7,26
CENTRU	100	55,50	40,45	33,98	24,30	0,43	0,85	37,58	0,95	5,95
BUC.-ILFOV	100	63,69	94,54	2,02	0,04	1,56	1,85	14,44	3,50	18,36

Sursa: Anuarul statistic al României, 2007

Explicaţi:

1. a- distribuţia inegală a suprafeţelor agricole pe regiuni de dezvoltare;

    b- ponderea cea mai mare şi cea mai mică a suprafeţelor arabile, păşunilor şi fâneţelor, viţei de vie şi livezilor pe regiuni de dezvoltare;

    c-  ponderea ridicată a apelor şi a bălţilor în Regiunea de Dezvoltare  Sud-Est;

    d- ponderea mai mare a altor suprafeţe pe teritoriul Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov.

2. Elaboraţi diagrama prin sectoare circulare care să reprezinte modul de folosinţă a terenurilor din România. Interpretaţi modelul grafic corect elaborat.                                                                              

                                                          

                                                            

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

OLIMPIADA  DE GEOGRAFIE

ETAPA JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012

PROBA TEORETICĂ

CLASA a XII-a

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

SUBIECTUL I (20 puncte)

Se acordă 20 puncte, astfel:

1.  -1p pentru explicaţia corectă a  formării  fiordurilor:  prezenţa glaciaţiei  cuaternare în Peninsula Scandinavă;

      -1p pentru explicaţia corectă a formării lagunelor şi a limanelor:  maree cu amplitudine redusă;

      -2p (câte 1p pentru fiecare tip de ţărm) - descrierea corectă a  acestor tipuri de ţărmuri astfel:  ţărmul cu fiorduri prezintă numeroase golfuri care pătrund adânc, ramificat, în interiorul uscatului; ţărmul cu lagune şi limane este caracteristic câmpiilor litorale joase, cu numeroase cordoane de nisip care închid complet sau aproape complet golfurile maritime şi gurile de vărsare ale râurilor.                                                      

Se acceptă orice altă descriere corect explicată.

                                                                                                                                                                      

2.   -1p pentru precizarea cantităţii de precipitaţii:  sub 400 mm/an;

      -1p pentru precizarea tipului de influenţă  climatică : continentală ( de ariditate).

3.  -2p (câte 1p pentru fiecare cauză)  - cauzele apariţiei lacurilor glaciare: extinderea gheţarilor alpini favorizaţi atât de răcirea climei în  perioadele glaciare, cât şi de altitudinea ridicată a reliefului;

       -2p (câte 0,5p pentru fiecare lac ) pentru patru  lacuri  corect menţionate : Maggiore, Lugano, Como, Garda, Geneva (Leman), Neuchatel, Zurich, Zug, Lacul Celor Patru Cantoane, Thun, Boden sau alt lac corect menţionat.

4.   -1p pentru explicaţia corectă a variaţiei  salinităţii pe verticală: 17-18 g/l la suprafaţă şi 22 g/l în adâncime;

      -1p pentru acumularea de compuşi ai sulfului (H2S); se acceptă orice alt argument corect explicat.

5.     -1p pentru stepă şi silvostepă - în sud;

        -1p pentru pădure de foioase – în centru,

        -1p taiga – în jumătatea nordică;

        -1p tundră şi silvotundră - în nord extrem.

6.    -1p pentru geneză –este un podiş tectonic, deoarece s-a format prin prăbuşirea unei părţi din Carpaţi, ca urmare a ultimelor eforturi de înălţare a acestora la sfârşitul neozoicului;                                                                                                                                   

        -1p pentru alcătuirea petrografică – şisturi cristaline acoperite parţial cu un depozit de calcare.

 7.  -1p influenţa continentală în Câmpia Burnazului

      -1p influenţă pontică în Podişul Dobrogei de Sud

SUBIECTUL II (25 puncte)                                                                       

Se acordă 25 de puncte, astfel:

1.   -1p pentru identificarea corectă a Câmpiei Germano-Polonă (Nord-Europeană);

2.   -3p (câte 1p pentru fiecare) - pentru fiecare caracteristică a reliefului corect menţionată;

3.  -1p pentru climatul temperat continental  în est (sud-est) şi 1p pentru climatul temperat oceanic  în  vest (nord-vest);

4.   -5p (câte 1p pentru fiecare) - cinci denumiri corect exprimate ale arterelor hidrografice - Rin, Ems, Weser, Elba, Oder (Odra), Vistula, Neman, Daugava sau alt râu corect menţionat;

5.  -1p pentru menţionarea unui tip de vegetaţie - ex.: vegetaţie de lande, păduri de foioase, păduri de pin sau alt tip de vegetaţie corect exprimat;

     -1p pentru menţionarea unui tip de sol  ex.: argiluvisoluri, cambisoluri, soluri nisipoase sau alt tip de sol corect scris;

6.  -3p (câte 1p pentru fiecare stat) - trei state precizate – Olanda, Germania, Polonia, Danemarca, Lituania, Letonia, Estonia;

7.  -3p (câte 1p pentru fiecare conurbaţie) - trei concentrări  urbane: Randstad-Holland, Rhin-Ruhr,  Silezia-Katowice;

8.   -2p (câte 0,5p pentru fiecare oraş) - Randstad-Holland : Amsterdam, Haga, Rotterdam, Utrecht, Haarlem, Leiden sau alt oras  corect  prezentat;

        -2p  (câte 0,5p pentru fiecare oraş) -  Rhin-Ruhr : Koln, Dortmund, Essen, Dusseldorf, Bonn, Duisburg, Solingen, Bochum, Leverkusen, Hagen sau alt oraş corect prezentat:                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               

        -2p (câte 0,5p pentru fiecare oraş) -  Silezia-Katowice : Katowice, Dabrowa, Sosnowiec, Bytom, Gliwice, Ruda Slaska sau alt oraş corect  prezentat.                                                                                                             

                                                                                    

SUBIECTUL III (23 puncte)

Se acordă 23 de puncte, astfel:

1. a.- 2p: din care

       -1p pentru menţionarea unei regiuni cu valori ridicate: 0,5p  pentru precizarea numelui regiunii (Belgia, Olanda, Valea Rinului, zona Moscovei,  Anglia, nordul Italiei, nord-vestul Franţei, etc.) şi 0,5p pentru valoarea densităţii maxime (peste 200 loc/kmp);

       -1p pentru menţionarea unei regiuni cu valori scăzute: 0,5p pentru precizarea numelui regiunii (Islanda, Peninsula Scandinavă, nordul Rusiei, Podişul Castiliei, etc.) şi 0,5p pentru valoarea densităţii populaţiei regiunii respective (sub 50 loc/kmp) ;

    b. -4p pentru explicarea corectă şi completă a două cauze ale diferenţelor  densităţii populaţiei  (ex. relief favorabil de câmpie; clima rece nefavorabilă locuirii; prezenţa resurselor de subsol, apropierea de o sursă de apă - râuri, litoral, solul fertil pentru activităţi agricole, etc.). Se acceptă orice alt răspuns corect.

2. a. -1,5p. din care

       -0,75p pentru  identificarea  a trei judeţe cu valori maxime - Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui

       - 0,75p pentru identificarea a trei judeţe cu valori minime - Dolj, Olt, Teleorman, Cluj;

   b. -1,5p  din care, câte 0,5p pentru fiecare factor corect explicat:

- starea economică şi socială, marcată printr-un declin continuu, şomaj, migraţii şi insuficienţe materiale, impun amânarea sau renunţarea la a avea copii ;

- urbanizarea grăbeşte trecerea la o planificare familială conştientă, atitudinea cuplurilor conjugale fiind îndreptată tot mai mult spre reducerea dimensiunii familiei ;

- emanciparea femeii şi gradul de ocupare a acesteia în diferite activităţi susţin comportamentul demografic raţional;

- politica demografică, exprimată prin atitudinea activă sau pasivă a statului pentru asigurarea condiţiilor necesare menţinerii unui ritm normal de creştere a numărului populaţiei;

- profesia sau gradul de instruire al soţilor pot modifica determinarea conştientă din partea cuplului a numărului de copii şi a eşalonării lor în timp;

- starea religioasă, exprimată prin restricţii, în cazul unor populaţii de o anumită confesiune, constând în tradiţia de a naşte mulţi copii etc.

3.  -2p din care:

     -1p pentru fiecare deosebire formulată corect şi complet

ex. 0,5p pentru câmp deschis în est şi 0,5p pentru câmp închis în vest;

      0,5p pentru suprafeţe agricole mai extinse în est şi 0,5p pentru  suprafeţe mai reduse în vest. Se acceptă orice afirmaţie corectă.

4. 12p, din care:

     -0,5p pentru  precizarea funcţiei fiecărui oraş;

     -0,5p pentru precizarea corectă a specificului funcţiei respective (argumentul ).

ORAŞUL	FUNCŢIA SPECIFICĂ	ARGUMENTUL	ORAŞUL	FUNCŢIA SPECIFICĂ	ARGUMENTUL
Bruxelles	Administrativ politic	Populaţia ocupată dominant în domeniul administrativ şi politic	Geneva	complexă	Majoritatea populaţiei lucrează în domeniul serviciilor, administrativ, comerţ
Cadiz	transport	Populaţia ocupată dominant în domeniul transporturilor	Kiruna	industrial	Populaţia ocupată dominant în domeniul industrial
Cambridge	universitar	Populaţia ocupată dominant în domeniul universitar	Leipzig	comercial	Populaţia ocupată dominant în domeniul schimburilor comerciale, meşteşugurilor.
Duisburg	transport	Populaţia ocupată dominant în domeniul transporturilor	Murmansk	transporturi	Populaţia ocupată dominant în domeniul transporturilor
Eindhoven	industrial	Populaţia ocupată dominant în domeniul industrial	Soci	turistic	Populaţia ocupată dominant în domeniul turismului
Frankfurt	transport	Populaţia ocupată dominant în domeniul transporturilor	Uppsala	universitar	Populaţia ocupată dominant în domeniul universitar

 SUBIECTUL IV (22 puncte)      

Se acordă 22 de puncte pentru răspunsul corect şi complet:

1.a.  Distribuţia inegală a suprafeţelor agricole pe regiuni de dezvoltare se explică prin:

-1 p  ponderea treptelor de relief, accesibil sau inaccesibil – privind practicarea culturilor agricole;

-1 p ponderea suprafeţelor cu soluri fertile, ponderea suprafeţelor acoperite cu păduri, ape, bălţi şi alte folosinţe. 

1.b.    -2 p ponderea cea mai mare a terenurilor arabile în ansamblul suprafeţei agricole o prezintă  Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov (94,54 %), întrucât relieful de câmpie şi solurile fertile sunt dominante;

-2 p regiunea de Dezvoltare Centru se reprezintă prin cea mai redusă pondere a terenurilor arabile (40,45 %), explicaţia fiind relieful muntos şi de podiş, inaccesibil culturilor agricole şi suprafeţele reduse cu soluri fertile;

-4 p păşunile (33,98 %) şi fâneţele (24,30 %)  deţin cele mai mari ponderi în suprafaţa agricolă în limitele Regiunii de Dezvoltare Centru, în timp ce pe teritoriul Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov acestea reprezintă numai 2,02 % şi respectiv 0,04 %;

-4 p suprafeţele cu vii şi livezi deţin cele mai mari ponderi în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (3,79 %), explicaţia rezidă în diversitatea favorabilităţii condiţiilor de relief, climă şi sol, ponderi reduse în Regiunea Centru 0,43% respectiv 0,85% datorită condiţiilor naturale nefavorabile

1.c.    -2 p ponderea ridicată a apelor şi bălţilor în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (12,79 % din totalul suprafeţei) este pusă pe seama prezenţei Deltei Dunării, a Complexului lagunar Razim şi a Luncii Dunării în spaţiul regiunii.

1.d.    -2 p ponderea mai mare a altor suprafeţe vizează Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov (18,36 %), acestea referindu-se la construcţiile urbane şi rurale, căile de comunicaţie, terenurile cu destinaţie specială etc., din municipiul Bucureşti şi aşezările judeţului Ilfov.

 2.     -4 p pentru diagrama prin sectoare circulare privind modul de folosinţă a terenurilor din România, având în vedere următoarele aspecte: concordanţa modelului grafic cu datele statistice; stabilirea corectă a sectoarelor de cerc; prezentarea corectă a legendei;  formularea corectă a titlului şi estetica desenului; interpretarea corespunzătoare a desenului.

Se acordă 10 puncte din oficiu

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

OLIMPIADA  DE GEOGRAFIE

ETAPA JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012

PROBA PRACTICĂ SCRISĂ

CLASA a XII-a

·        Toate subiectele sunt obligatorii

·        Se acordă 10 puncte din oficiu

       Timpul efectiv de lucru este de 60 minute

SUBIECTUL I (20 puncte)

I.Fotografia următoare surprinde un proces geomorfologic din Judeţul Dâmboviţa .

Pentru această imagine precizaţi:

1.      denumirea procesului geomorfologic surprins şi categoria în care este încadrat;

2.      trei cauze naturale potenţiale pentru producerea acestui proces;

3.      trei cauze antropice declanşatoare ale acestui proces;

4.      trei efecte negative ale acestui proces geomorfologic pentru mediu şi societate;

5.      trei măsuri de prevenire sau limitare a procesului geomorfologic respectiv;

6.      unitatea de relief din judeţul nostru în care s-a produs acest fenomen;

7.      cinci localităţi din judeţ pe raza cărora există astfel de procese geomorfologice.

                                                                                                                     

SUBIECTUL II ( 10 puncte)                                                                                                                    

Analizaţi harta de mai jos. Rezolvaţi următoarele cerinţe:

1.    Explicaţi  simbolurile grafice notate cu literele a,b,c,d,e şi f în legenda hărţii.

2.    Denumiţi râurile marcate pe hartă cu cifrele 1 şi 2.

3.    Menţionaţi numele localităţilor marcate pe hartă cu cifrele 3 şi 4.

4.    Precizaţi un proces geomorfologic actual şi două  hazarduri  naturale  caracteristice Câmpiei Titu.

 

SUBIECTUL III (25 puncte)

Analizaţi harta de mai jos, în care este reprezentat judeţul Dâmboviţa.Precizaţi :

1. cinci  denumiri corespunzătoare hidrografiei judeţului,
2. cinci   diviziuni ale reliefului , precum şi importanţa economică a fiecăreia.

SUBIECTUL IV (35 puncte)

a) Ştiind că densitatea medie a populaţiei în judeţul Dâmboviţa depăşeşte 100 loc/km², explicaţi variaţia acesteia pe unităţi de relief, precizând minim  trei  factori  geografici.                                                                                                          

b) Desenaţi pe foaia de examen un profil geografic pe  direcţie Nord-Sud care să treacă prin localităţile Moroieni-Târgovişte-Titu. Menţionaţi câte două activităţi economice pentru fiecare localitate sus menţionată.

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

OLIMPIADA  DE GEOGRAFIE

ETAPA JUDEŢEANĂ – Târgovişte, 3 martie 2012

PROBA PRACTICĂ SCRISĂ

CLASA a XII-a

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

SUBIECTUL I (20 puncte)

      1. alunecare de teren – 1p, hazard geomorfologic – 1p;

      2. 3p.(1p.x3) pentru oricare trei cauze naturale potenţiale;

      3. 3p.(1p.x3) pentru oricare trei cauze antropice declanşatoare;

      4. 3p.(1p.x3) pentru oricare trei efecte negative asupra reliefului, vegetaţiei sau

          societăţii umane;

      5. 3p.(1p.x3) pentru oricare trei măsuri de prevenire a alunecărilor de teren;

      6. 1p. Subcarpaţii;

      7. 5p.(1p.x5) pentru oricare cinci localităţi din regiunea Subcarpaţilor în care se

          produc alunecări de teren.

          

 SUBIECTUL II (10 puncte)

1. Se acordă  3  p după cum urmează: 0,50 p pentru a. - curs permanent; 0,50 p pentru b. - curs temporar; 0,50 p pentru c. - localităţi; 0,50 p pentru d. - dig; 0,50 p pentru e. - lac de acumulare; 0,50 p pentru f. - limita regiunii. 

2. Se acordă    1 p pentru 1. - râul Argeş şi    1  p pentru 2. - Dâmboviţa.

3. Se acordă    1  p pentru 3. - oraşul Titu  şi  1 p pentru 4. - Potlogi.

4. Se acordă 3 puncte astfel: 1 p pentru unul dintre răspunsurile următoare: subsidenţă, acumulare;  2 p pentru  două exemple de hazarduri geografice: hazard seismic, viscol, furtuni şi inundaţii.

  

SUBIECTUL III (25 puncte)

                                                                                 

a. Se acordă câte 2 p pentru fiecare termen corect denumit şi localizat (5x 2p)

b. Se acordă  câte 2 pentru precizarea unităţilor  de relief (5 X 2p) şi  1p  pentru importanţa economică (5 x 1p)

   

SUBIECTUL IV (35 puncte)

a.Se acordă  câte  5 p pentru fiecare factor geografic corect  precizat (15 p )

b.Se acordă 8 p pentru desen şi câte 2 p pentru fiecare activitate economică corect precizată. (20 p)                                                                                                                         

                                                                           

Se  acordă 10 puncte din oficiu.