Fenomenul El Niño

Oscilația Sudică- El Niño este unul din cele mai complexe fenomene globale ale interacțiunii între două învelișuri  fluide ale Terrei: atmosfera și hidrosfera. Acest fenomen se produce în zona tropicală a Oceanului Pacific, manifestându-se prin două efecte majore:
- încălzirea la suprafață a apelor Oceanului Pacific și deplasarea acestora dinspre vest spre est, sub impulsul unor mase de aer care se deplasează în aceeași direcție, având tendința de a perturba și de a înlocui alizeele;
- modificări anormale ale climei pe întreaga planetă și, în special, în zonele tropicale, unde se înregistrează secete și furtuni însoțite de inundații și cicloane.
  Denumirea El Niño provine din limba spaniolă și înseamnă "Copilul Domnului", fiind utilizată de pescarii din Peru și Ecuador pentru perioadele din preajma Crăciunului, în care coastele celor două țări sunt scăldate de curenți oceanici anormal de calzi. Această încălzire a apelor se produce în fiecare an în preajma Crăciunului, însă denumirea de El Niño este folosită atunci când încălzirea durează cel puțin 6 luni, iar temperatura apei oceanului crește cu cel puțin 0,5 grade Celsius.
Modificările temperaturii apei oceanului determină o modificare a temperaturii și presiunii aerului însoțită de schimbarea circulației generale a maselor de aer.
Fenomenul  El Niño se repetă la intervale neregulate cuprinse între 3 și 7 ani, iar încălzirea poate să persiste și 1-2 ani. Datorită caracterului fluctuant al încălzirilor, oamenii de știință au numit fenomenul El Niño "Oscilația Sudică" sau mai pe scurt, ENSO (El Niño Southern Oscilation).
În perioadele de manifestare a fenomenului El Niño producția de pește din lungul coastelor pacifice ale Americii de Sud scade foarte mult, țărmurile sunt afectate de furtuni puternice cu precipitații abundente, iar păsările care produc guano sunt lipsite de hrană.
Studiile efectuate au arătat ca fenomenul El Niño este vechi de mii de ani și cuprinde anumite intervale de intensificare, cu manifestări dăunătoare pentru activitățile umane. Astfel de perioade s-au înregistrat între 1870 - 1920 și între 1940 - 2000. Consecințele, ce au determinat și o intensificare a cercetărilor, s-au produs în 1982-1983, când fenomenul El Niño a durat aproape 2 ani.
Modificările climatice sunt foarte accentuate, mai ales în regiunile intertropicale și se manifestă printr-o intensificare a perturbațiilor atmosferice însoțite de cicloane, tornade și ploi abundente în unele regiuni și prin secete în alte regiuni.
Uraganele violente se înregistrează în Marea Caraibilor, în America Centrală și în sud-vestul Americii de Nord. O intensificare a secetelor este evidentă în regiunile musonice ale Asiei, în special în Indonezia, în Australia și în regiunile semideșertice din Africa.
Deșertificarea din Sahel și din Rajahstan (India) a fost strâns legată de intensificarea fenomenului El Niño în 1982-1983 și de o creștere a frecvenței lui după 1960.
Fenomenul  El Niño din anii 1982-1983 a produs pagube economice evaluate la 8,1 miliarde de dolari, cele mai grave pagube fiind legate de secete și incendii, inundații și uragane.
Opusul  fenomenului El Niño este "La Niña" (fetiță în limba spaniolă), fenomen caracterizat printr-o răcire anormală a apelor din estul Oceanului Pacific. Acest fenomen este în legătură cu o intensificare a vânturilor de est care împing cantități mari de apă caldă de la suprafața oceanului spre vest, locul apei calde fiind luat de o apă mai rece care provine din adâncimi.
Fenomenul La Niña, care se manifestă intens din decembrie până în martie, intensifică, la rândul lui, o serie de fenomene meteorologice extreme, cum sunt: ploi musonice puternice în India, ploi abundente și taifunuri în Australia, uragane violente în Oceanul Atlantic.
Fenomenul La Niña are influențe accentuate și în emisfera nordică, determinând ierni grele în Canada și SUA, datorită înaintării maselor de aer polar spre nord.
Fenomenele El Niño și La Niña sunt cunoscute de cel puțin 13000 de ani. Populațiile incașe din America de Sud își construiau totdeauna așezările pe culmi și mai departe de râuri pentru a le feri de inundații.
În ultimii 100 de ani s-au înregistrat 23 de fenomene El Niño și 15 La Niña , dar încă nu se știe cu precizie dacă frecvența lor mărită este legată sau nu de încălzirea globală a climei.