CITESTE ORASUL

Cum ne citim propriile orașe? Am putea, desigur, cumpăra o hartă, ceea ce înseamnă că avem nevoie de competențe de a citi  această hartă. Trebuie să știm să urmărim liniile și simbolurile din hartă și să le transpunem în realitate.
Dacă ai locuit într-un loc suficient timp, vei avea propria hartă în minte.
Putem învăța să citim orașul prin realizarea unui tur al acestuia, un tur ghidat sau o simplă plimbare în propriul nostru oraș.
Un tur al orașului își poate avea începutul în propria zonă locală, chiar în propria stradă pe care locuiești, poți învăța să privești din nou, mult mai evident, lucrurile din viața de zi cu zi.
În timpul unei vacanțe poți alege să analizezi locurile mai puțin cunoscute, poate locuri istorice sau interesante din punct de vedere arhitectural.
Fi sigur că te-ai documentat înainte cu privire la zona ce urmează a fi vizitată; dacă ești începător, alege o zonă pe care o cunoști foarte bine; dacă ești nou în zonă, verifică înainte, pericolele reale sau potențiale și zonele cu distracție, planificate pentru tur. Ia decizii chibzuite, legate de locul pe care dorești să-l explorezi.
Te ajută foarte mult dacă ai o temă sau întrebări specifice, la care să te poți gândi înainte de a  începe, altfel ar putea fi prea greu pentru tine să înțelegi ceva. Încearcă să-ți împarți turul în teme speciale, clădiri istorice, stilul arhitectural al caselor, textura, decorațiunile caselor, funcționalitatea clădirilor, fațadele și detaliile lor, ferestre, culori, acoperișuri, uși, materiale, lemn, piatră, cărămizi, sticlă, metal, forme geometrice, simetrie, repetiție, dimensiune, încadrarea caselor într-un anumit peisaj, amplasamentele caselor în relație unele cu altele.
 Lista poate continua și, prin urmare, te poate ajuta s-o împarți în categorii diferite. Poți analiza, de altfel, locurile mai puțin evidente din oraș, care și-au schimbat funcționalitatea de-a lungul anilor, sau locurile care nu sunt folosite așa cum au fost proiectate.
Dacă ai la dispoziție o perioadă mai mare de timp, poți analiza perioadele de evoluție a orașului. Încearcă să iei un autobuz, tramvai sau metrou, din zona cea mai veche a orașului către zona cea mai nouă. Coboară din autobuz atunci când vezi că mărimea străzii se schimbă, și caută indicii ale zonelor ce fac referire la trecut. Citește diferențele legate de dimensiunea spațială a străzii. Ai putea face, dinainte, o cercetare, deoarece în această privință, toate orașele au poveștile lor proprii de spus.. Acolo pot fi anumite teme regionale, naționale sau internaționale, pe care să le descoperi.
O parte a orașului, cu străzi înguste sau ganguri, ce șerpuiesc împreună cu contururile peisajului, poate reprezenta un indiciu al orașului original, poate din Evul Mediu, sau mai devreme. Acesta ar putea include străzi drepte, înguste, ce împart cartiere obișnuite. Ar putea fi acesta un indiciu al Renașterii sau chiar al unor îndeletniciri cetățenești de odinioară?
Bulevardele largi și drepte, esplanadele și magistralele, ne pot spune că ne aflăm în perioada neo-clasică a anilor 1800. Un bloc-turn de apartamente cu frontoane la acoperișuri, ne oferă indicii cu privire la perioada modernă. Este vorba despre înțelegerea indiciilor istorice, ce te pot ajuta să citești orașul și atmosfera străzii.
Dacă alegi să te abați într-o zonă istorică, o idee bună este aceea de a-ți planifica turul în așa fel încât să te plimbi începând de la casele cele mai vechi, pâna la cele mai noi sau mai recente.Aceasta îți oferă o perspectivă vizuală și istorică a turului. În afară de clădiri, mai sunt multe alte indicii pe care le putem căuta, ce ne pot spune mai multe despre zona noastră.
O pompă de apă sau o fântână, ne pot arăta de unde își luau oamenii apa în timpurile străvechi.
Iluminatul stradal ar putea data dintr-o perioadă străveche. În multe zone moderne, iluminatul stradal poate fi conceput astfel încât să se potrivească cu stilul caselor. Un tur nu trebuie să se desfășoare doar la nivelul străzilor. Încearcă, dacă este posibil, să analizezi clădirile din mai multe perspective: privind din vârful dealului în jos, din interiorul unei clădiri, privind afară sau  deasupra ferestrelor magazinelor.
Un tur tehnic reprezintă un studiu pe cont propriu al unei întregi zone.
Analizați transportul: de la un cal și o caleașcă până la trenurile moderne de călătorie, de la o gondolă, la un ferry-boat rapid de pasageri.
Sub oraș există un alt oraș, un oraș de canale colectoare antice, cu bandă largă de cabluri și sisteme subterane de metrou. Deasupra orașului sunt liniile de tramvai, cabluri de telefoane și sisteme de relee de telefonie mobilă.
Alegeți câteva locuri strategice pe parcursul turului, unde să vă puteți opri și unde veți putea reflecta la informațiile vizuale acumulate.
Un tur poate fi realizat în timp ce mergi la locul de muncă, sau poate fi realizat de-a lungul unei zile întregi sau, dacă te afli în vizită într-un oraș frumos. Ia cu tine binoclu, aparat foto sau cameră video pentru a imortaliza aspectele originale ale excursiei.
Fascinația orașului
Orașele sunt locuri complexe și fascinante ce devin din ce în ce mai importante în  modul nostru de viață. În 50 de ani, 80% din populația lumii, va locui în orașe sau în apropierea acestora. În consecință citirea orașului și înțelegerea orașului devin din ce în ce mai importante, reprezintă o problemă legată de stilul de viață, bucurându-te și participând la viața orașului în totalitate.

Aceata este viziunea suedeză legată de citirea unui oraș.



Bibliografie:
Planuri de orașe din Suedia (2005)- Muzeul de Arhitectură, Stockholm

CÂNTEC DE SORCOVĂ

ETAJELE CLIMATICE DIN ROMÂNIA

 

AVALANȘE DE ZĂPADĂ ȘI GHEAȚĂ

Mod de formare și manifestare:

-avalanșele  de zăpadă și gheață se produc brusc  în zonele montane, unde cantitatea mare de zăpadă, persită un timp îndelungat și, unde există văi cu pante mari, care favorizează alunecarea, prăvălindu-se cu mare viteză și distrugând totul în cale. Zăpada, depusă la baza pantei, provoacă mai departe, prin topire, scurgeri masive de apă.

Avalanșele  se produc în toate anotimpurile, mai rar toamna.

Formarea acestora este determinată de cauze complexe. Zăpada mai veche, se acoperă după un timp cu o pojghiță de gheață. O nouă depunere de zăpadă care se așterne peste cea veche, poate foarte ușor, aluneca la cea mai simplă adiere de vânt, rostogolirea unei pietre, o împușcătură, un zgomot mic, contribuind astfel la reperea echilibrului instabil.  

Factorii declanșatori:

Acestea sunt declanșate atât de factori naturali, cât și de factori antropici.

-Dintre factorii naturali, mai importanți sunt:

1.  grosimea statului de zăpadă
2. starea zăpezii (prăfuită, uscată, umedă)
3.  temperatura aerului
4. cantitatea de zapadă căzută
5. vânturile
6. relieful (pante accentuate, expoziția versanților, lungimea și forma lor, prezența văilor)
7. gradul de împădurire, etc.

- Dintre factorii antropici, se remarcă:

1. despădurirea versanților
2. modul de exploatare al arboretelor, etc.

Clasificarea avalanșelor:

1. Avalanșe prăfoase: 

 - se produc iarna, când temperatura aerului crește la 12-14°C;

- zăpada este ușor antrenată pe pante și de vânt;

- se pune în mișcare numai stratul de zăpadă de deasupra, iar zăpada antrenată se precipită prin rostogolire;

- se aseamănă cu furtunile de nisip din pustiuri.

- se mai numesc și avalanșe de iarnă, zăpada prăfoasă mișcându-se întocmai ca un vârtej, formând "norul de avalanșă".

2. Avalanșe de vară sau de ghețari:

- au loc în regiunile munților înalți;

- în timpul scurgerii, masa avalanșei se mărește;

- din cauza vitezei cu care coboară sunt învăluite într-un nor dens de zăpadă.

3. Avalanșe-țiglă:

- sunt cele mai periculoase, din cauza vitezei mari de scurgere;

- pe pantele domoale alunecă încet până în dreptul uni abrupt, unde, în timp, se acumulează o cantitate mai mare, rămânând în stare de suspensie. Când echilibrul se rupe, fie datorită cantității mari de zăpadă ce se strânge, a unui zgomot, o detunătură de armă sau chiar a mișcării aerului, zăpada se prăbușește în gol, de la înălțimea abruptului, dând naștere unui curent de aer foarte puternic, capabil să dărâme totul în calea lui (vânt de avalanșă).

4. Avalanșe târâtoare:

- se scurg pe pante mici, de obicei pe versanții însoriți, alunecând încet, mărindu-și mereu volumul prin zăpada ce o antrenează;

- se opresc în fața obstacolelor întâlnite în cale, iar când acestea cedează, grămada de zăpadă se desparte în două părți ce coboară în direcții diferite.

5. Avalanșe de fund: - sunt formate din zăpadă compactă, grea și umedă; - produse prin infiltrarea apei de ploaie sau topirea zăpezii, până la fundul stratului, detașându-l de aderența cu solul; - ele antrenează o cantitate mare de zăpadă (de deasupra) și de gheață ( de dedesupt), formată prin tasări succesive ale zăpezii, având astfel o forță de distrugere mult mai mare; -  sunt caracteristice la începutul verii. G. Rebuffat (1970) realizează o altă clasificare a avalanșelor, luând în considerare calitatea zăpezii, astfel: 1. Avalanșe de zăpadă prăfoasă: - pun în mișcare zăpada proaspăt căzută; - se scurg repede și cu zgomot, în vârtejuri, în părțile mai înalte ale munților. - au viteze care pot ajunge până la 200 Km/h. 2. Avalanșe de zăpadă proaspătă, umedă: ce se scurg prin rostogolire, cu viteză mică (30-50 Km/h). 3. Avalanșe de zăpadă înmuiată: -frecvente primăvara; - se deplasează pe aceleași culoare bine cunoscute; - deși curg încet au o mare forță de distrugere, prin cantitatea mare de zăpadă ce o transportă; -iau naștere la înălțimi mai reduse. 4. Avalanșe în plăci:

se formează din zăpada consolidată la suprafață, ce păstrează o slabă aderență cu stratul de dedesupt. 5. Avalanșe de cornișă: - iau naștere iarna și primăvara, când zăpada nu este consolidată. 6. Avalanșe de blocuri de gheață: - se desprind prin ruperea unei bucăți din limba unui ghețar, datorită crăpăturilor, acolo unde panta ghețarului este mai mare, fiind asemănătoare cu prăbușirile blocurilor stâncoase; - astfel de avalanșe sunt mai rare, producându-se ma ales vara. Ghețarii pot genera și așa numitele "avalanșe de apă",când sub limba de gheață se formează pungi de apă de dimensiunea unor mici lacuri. Apa, aflată sub presiune, poate rupe gheața, scurgându-se pe pantă. Alteori gheața poate bara în spate un lac. Când acesta cedează sau când lacul se umple peste limită, apa se revarsă pe margini. Cele mai distrugătoare avalanșe:

Data	Localizarea geografică	Caracteristici	Consecințe
anul 1500	trecătoarea Saint-Bernard, M-ții Alpi	-	100 de morți
anul 1624	regiunea masivului Cassedra		300 morți
februarie 1720	Cantonul Valais, Obergestlen (Elveția)		-120 case distruse - 84 de oameni morți  - 400 de animale ucise.
11/12 iulie 1892	M-ții Alpi (Mont Blanc)	punga de apă de sub ghețarul alpin Tete-Rousse, aflat la 3100 m altitudine, în care era acumulată o cantitate de 200 000 m³ de apă, exercintând o puternică presiune asupra gheții de deasupra , determinând dizlocarea unui bloc de gheață de 90 000 m³, iar apa, amestecată cu roci și nisip, a totatizat 500 000 m³ de material.	-s-a năpustit asupra localităților Bionnay și Saint-Gervais, pe care le-a avariat grav.
8 August  1944	El Teniente-Chile	cea mai distrugătoare  avalanșa din ultima sută de ani.	- 102 morți -8 clădiri, o școală, un pod au fost distruse
14 August 1949	Valea Chamonix, M-ții Alpi	-partea terminală a ghețarului Tour s-a prăbușit,cu un zgomot infernal; -blocul de gheață avea un volum de 500 000 m³.	6 oameni sfâșiați de blocul de gheață.
16-20 ianuarie, 1951	Alpii elvețieni, italieni și austrieci	-4 m zăpadă căzută, depusă peste un strat de polei alunecos, preexistent -400 Km lungime și 50 Km lățime.	-300 de morți - numeroase locuințe distruse, în localitățile Andermatt și Vals (Elveția), Bad gastein și Heiligenblut (Austria), -alte distrugeri: căi ferate, poduri, terenuri agricole,păduri protectoare și baraje antizăpadă

Bibliografie: * Claudiu Giurcăneanu (1986)- Înfruntând natura dezlănțuită, Editura Abatros,București *YouTube * http://www.avalanche.net.nz/education/Online-Avalanche-Course/--Avalanche-Types.asp

"Geografie distractivă"

M-am gândit că ar fi cazul să vă destind puțin cu câteva dintre perlele pe care le spun sau le scriu bravii noștri elevi.
Luați aminte:
* Definiția mișcării de revoluție: Mișcarea de relevație înseamnă mișcarea pământului pe axul ecosistemului. 

SUBIECT LA TEST: Alcătuiți un text cu conținut geografic în care să folosiți următorii termeni: Dunăre, lanț muntos, roci, peșteri, minereu de fier, Porțile de Fier, navigație, turism.

Elevul nr.1 rezolvă subiectul astfel: Am fost cu bunicii mei la Dunăre și mi-a plăcut. Lanțul de la bicicleta prietenei mele este rupt. Am fost cu unchiul meu în peșteri și era foarte frig. Vecinul meu și-a cumpărat porți de fier. Mama are pe mașină navigație.

Elevul nr.2 rezolvă subiectul după cum urmează: În Dunăre am găsit un lanț de care era legată o peșteră care avea minereuri de fier, avea și niște porți de fier la intrare și noi am navigat ca și un om de turism.

Elevul nr.3 rezolvă astfel: M-am dus cu un prieten să navighez pe Dunăre, e  și-am mers atât de mult încât am lăsat lanțul de la vapor în jos și am văzut o peșteră cu multe roci în ia, dupaia m-am urcat în vapor și la porțile de fier am văzut foarte mult minereu de fier.


Și din categoria ȘTIAȚI CĂ....  :
în România există o unitate de relief care se numește Depresiunea Culinară a Transilvaniei, iar în Europa, Insulele Balneare?

* Cine au fost?

- Cristofor Columb: „un compozitor”

- Fernando Magellan: „umblător în lume”

Hazarde antropogene

ACCIDENTUL DIN MUNTENEGRU- s-a produs pe 23 iunie 2013 în defileul râului Morača, din Muntenegru, în apropierea capitalei-Podgorica, la Grlo. În autocarul ce aparținea companiei Gregory Tour, se aflau 47 de turiști români, care mergeau în vacanță într-o stațiune de la Marea Adriatică. Datorită condițiilor meteo nefavorabile, dar și neadaptării vitezei la condițiile de drum, de către șoferul ce conducea la acel moment, autocarul, la ieșirea dintr-un tunel, a derapat, căzând de pe podul Grlo (pod ce traversează Canionul Morača), într-o prăpastie de 70 m adâncime, oprindu-se pe stânci la 40 de metri. Deși pe pod era restricție de viteză de 40 Km/h, s-a constatat faptul că autocarul circula cu 80 Km/h. Din cei 47 de turisti, 18 au murit, iar 29 au fost răniți. Primul ajutor a fost acordat de către localnicii din zonă și de călătorii aflați în acel moment pe șosea.

ACCIDENTUL  DE TREN DIN SANTIAGO DE COMPOSTELA, SPANIA –s-a produs pe data de 24 iulie 2013.

Un tren de mare viteză, cu 222 de persoane aflate la bord, se deplasa pe ruta Madrid – Ferrol, circulând cu o viteză de 190 de Km/h (într-o curbă periculoasă), deși limita de viteză în acel sector era de 80 Km/h, a deraiat în zona Angrois, zonă situată la 3 Km de Santiago de Compostella. În urma acestui accindent au murit 79 de persoane, iar 143 au fost rănite.

IARNA NUCLEARĂ

Organizarea și desfășurarea examenului de Bacalaureat 2014

CABINET MINISTRU                          

 O R D I N

               privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat național – 2014              

În temeiul prevederilor art.77, alin. (5) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare,

al prevederilor ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare,

            în baza prevederilor art.5 din Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările și completările ulterioare,

MINISTRUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

emite prezentul ordin:

Art.1. - Se aprobă Calendarul examenului de bacalaureat național – 2014, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art.2. - (1) Examenul de bacalaureat național - 2014 se desfăşoară în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2011, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4799/2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat 2011, cu modificările ulterioare, și cu prevederile prezentului ordin.

(2) Comisiile de bacalaureat își desfăşoară activitatea în conformitate cu atribuţiile membrilor comisiilor de bacalaureat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4799/2010, cu modificările ulterioare, și cu prevederile prezentului ordin.

Art.3. - (1) Lista disciplinelor la care candidaţii susţin examenul de bacalaureat în sesiunile anului 2014 este cea aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4800/2010 privind aprobarea listei disciplinelor şi a programelor pentru examenul de bacalaureat - 2011.

(2) Se aprobă programele de bacalaureat pentru evaluarea competențelor digitale, pentru limba și literatura română și pentru limba și literatura slovacă maternă, valabile în sesiunile examenului de bacalaureat național din anul 2014, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.  

(3) Programele de bacalaureat pentru disciplinele matematică, fizică, chimie, logică, argumentare și comunicare, economie, valabile în sesiunile anului 2014, sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5610/2012 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național - 2013.

(4) Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat, altele decât cele menționate la alin.(2) și (3), valabile în sesiunile anului 2014, sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4800/2010.

Art.4. - Recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine şi la examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale se fac în conformitate cu metodologiile de recunoaştere şi echivalare  şi cu lista examenelor aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5219/2010 privind recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine şi la examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, cu probele de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal, respectiv de evaluare a competenţelor digitale, din cadrul examenului de bacalaureat. 

Art.5. - Probele specifice susţinute de elevii claselor a XII-a din secţiile speciale din România, finalizate cu Diplomă de acces general în învăţământul superior german şi Diplomă de bacalaureat, secții care funcţionează în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul R.F. Germania, cu privire la colaborarea în domeniul şcolar, se desfășoară în conformitate cu Regulamentul de desfăşurare a examenului în vederea obţinerii Diplomei de acces general în învăţământul superior german şi a Diplomei de bacalaureat de către absolvenții secțiilor/școlilor speciale germane din România, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 5262/2009 privind secțiile/școlile germane din România, finalizate cu Diplomă de acces general în învățământul superior german și Diplomă de bacalaureat.

Art.6. - (1) Comisiile de bacalaureat județene/ a municipiului București asigură dotarea cu camere de supraveghere video funcționale a sălilor în care se desfășoară probele examenului de bacalaureat național, a sălilor în care se descarcă și se multiplică subiectele, precum și a sălilor în care se preiau, se evaluează și se depozitează lucrările scrise.

(2) Activitatea de monitorizare a desfășurării examenului de bacalaureat prin intermediul camerelor de supraveghere se va desfășura în conformitate cu o procedură stabilită de Comisia Națională de Bacalaureat.

Art.7. - (1) Comisia națională de bacalaureat elaborează procedura de selecție și numire a cadrelor didactice universitare în calitate de președinți ai comisiilor de bacalaureat din centrele de examen și din centrele zonale de evaluare.

(2) Comisia națională de bacalaureat elaborează procedura de selecție și numire a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar în calitate de președinți ai comisiilor de bacalaureat din centrele de examen și din centrele zonale de evaluare, pentru care nu au putut fi numite ca președinți cadre didactice universitare, sau pentru care cadrele didactice universitare, nominalizate prin ordin al ministrului, în calitate de președinți ai comisiilor de bacalaureat, nu se prezintă în centrul de examen/centrul zonal de evaluare cu cel puțin 24 de ore înainte de începerea probelor scrise.

(3) Comisia națională de bacalaureat poate elabora și alte instrucțiuni/proceduri în vederea bunei organizări și desfășurări a examenului de bacalaureat - 2014.

Art.8. - (1) Comisiile de bacalaureat județene/ a municipiului București răspund pentru buna organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat.

(2) Comisiile de bacalaureat județene/ a municipiului București stabilesc/stabilește componența comisiilor din centrele de examen cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probelor scrise, prin tragere la sorți în ședință publică, la care sunt invitați în scris, în mod obligatoriu, reprezentanți ai consiliului județean/al municipiului București al Elevilor, ai asociațiilor de părinți și ai sindicatelor reprezentative din învățământ, ai presei scrise și audiovizuale.

(3) Cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele de examen și de evaluare, inclusiv persoanele de contact/informaticienii, sunt selectate din alte unități școlare decât cele din care provin candidații arondați centrelor, în conformitate cu prevederile alin. (2).

(4) Cadrele didactice nominalizate ca evaluatori sunt selectate cu precădere din rândul cadrelor didactice abilitate în domeniul evaluării, prin cursuri de formare recunoscute de Ministerul Educației Naționale.

(5) Nu vor fi nominalizate în comisiile de bacalaureat persoane care, în sesiunile anterioare ale examenelor naționale, nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile, care au săvârșit abateri, respectiv au fost sancționate.

Art.9. - (1) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop. 

(2) Candidații care refuză depozitarea obiectelor menționate la alin. (1) în sala stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop nu vor fi primiți în examen.

(3) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să aibă în sălile de examen asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

(4) Se interzice candidaţilor să aibă în sălile de examen asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea, sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, telefoane mobile, căști audio, precum și orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la rețele de socializare, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidați sau cu exteriorul.

(5) Candidații care încalcă regulile menționate la alin (3) și (4) vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu și indiferent dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane.

(6)  Încălcarea regulilor menționate la alin (3) și (4) va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidații respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. Acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

(7) Înainte de începerea probelor, asistenții prezintă candidaților prevederile metodologice legate de organizarea și desfășurarea corectă a examenului de bacalaureat și prevederile alin. (1)-(6) și le solicită să predea toate eventualele materiale și obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare pentru examenul de bacalaureat, sunt interzise în sala de examen.

(8) După parcurgerea pașilor menționați la alin. (7), candidații vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile alin. (1)-(6) și mențiunea că ştiu că nerespectarea regulilor menționate la alin. (3) și (4) are drept consecință măsurile menționate la alin. (5) și (6).

Art.10. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală învăţământ superior, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prezentul ordin.

Art.11. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTRU,

                                                   Remus PRICOPIE

BUCUREŞTI

Nr.   4923

Data: 29.08.2013

 Sursa: www.edu.ro

Calendarul examenului de Bacalaureat-2014

Anexa nr. 1 la ordinul MEN nr. 4923/29.08.2013, privind organizarea  şi desfăşurarea examenului de bacalaureat - 2014

CALENDARUL

examenului de bacalaureat național – 2014

Sesiunea iunie-iulie 2014
26 – 30 mai 2014	Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen
30 mai 2014	Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
10 - 12 iunie 2014	Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
11 - 13 iunie 2014	Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
16 – 20 iunie 2014	Evaluarea competenţelor digitale – proba D
23 - 27 iunie 2014	Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
30 iunie 2014	Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă
1 iulie 2014	Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
2 iulie 2014	Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
4 iulie 2014	Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
7 iulie 2014	Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)
7 iulie 2014	Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
8 -10 iulie 2014	Rezolvarea contestaţiilor
11 iulie 2014	Afişarea rezultatelor finale

Sesiunea august-septembrie 2014
14 – 18 iulie 2014	Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen
18-19 august 2014	Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
18-19 august 2014	Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
19 -20 august 2014	Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
21 - 22 august 2014	Evaluarea competenţelor digitale – proba D
25 august 2014	Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă
26 august 2014	Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
27 august 2014	Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
29 august 2014	Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
1 septembrie 2014	Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
2-3 septembrie 2014	Rezolvarea contestaţiilor
4 septembrie 2014	Afişarea rezultatelor finale

Notă: La solicitarea comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti sau din proprie iniţiativă, Comisia Naţională de Bacalaureat poate aproba prelungirea perioadelor de susţinere a probelor de evaluare a competenţelor digitale sau lingvistice

Sursa: www.edu.ro

Varianta 6 , 30 august 2013

Varianta de rezervă: nr.10

                                                                         

 Sursa: www.edu.ro